România
Roportal.ro

Fobie sociala

Început de bebeee, Mar 18 apr 2006 · 694 răspunsuri · 124.977 vizualizări

Laughlin570 mesaje#281
gabone77 a scris:
nu agreez ideea. am rezolvat mai mereu lucrurile singur nu prea am apelat la parinti. sa zicem insa ca nu-s eu obiectiv si ai dreptate. ce solutie vezi?

Ai gasit solutia si singur....faci deja psihoterapie. Alta nu e . La fobie sociala, ca si la anxietate, nu exista cauze somatice, doar psihice. Spui ca nu agreezi ideea..insa asta e realitatea. Chit ca ideea o agreezi sau nu. :rot:

Si vad ca deja ai inceput sa tragi concluziile corecte. Stii cum e cu acest inconstient?...la suprafata nu-l vedem...e ca si cum dorim sa citim o carte tinand-o prea aproape de ochi. Nu vedem nimic. Apoi, daca ne ajuta altcineva( psihologul), sa o tina pentru noi, la distanta de ochi, incepem sa vedem ce scrie. Rar o persoana cu probleme se autosesizeaza ca ar putea sa nu fie obiectiva( obiectivitatea de sine este invers proportionala cu gradul dezechilibrului emotional)...si asta pentru ca traieste intr-o realitate falsa, a ei. Pentru a-si sesiza problema ar trebui sa observe realitatea in care traieste. Insa eu constat ca tu ai inceput sa iti pui intrebarile corecte. Asta reprezinta deja parcurgerea primei jumatati de drum :roll:

Succes pe aceasta cale, ai gasit solutia care trebuie. :-

bebe nede10 mesaje#282
gabone77 a scris:
nu agreez ideea. am rezolvat mai mereu lucrurile singur nu prea am apelat la parinti. sa zicem insa ca nu-s eu obiectiv si ai dreptate. ce solutie vezi?

Nu are nicio leg cu tiroida sau alte aberatii. Sunt pur si simplu simptome care pleaca de la psihic. Si sunt somatice ... produse de psihic.

gabone77415 mesaje#283

am vazut acum pe analize, asa e dar vroiam sa ma asigur sa elimin din posibilele cauze.

io014 mesaje#284

Sal, si eu sufar de fobie sociala de 5 ani deja si pana ieri nici nu stiam ca-i fobie.

Aveam exact aceleasi simptome ca si bebe dar acum aproape au trecut si de transpirat, transpir mult mai putin decat inainte.

Inca nu am scapat de tot, dar incerc.

Poate va pot ajuta cu ce am facut eu.

Acum un an am inceput sa-mi pun intrebari la problemele mele "de ce nu ma pot exprima liber"; "de ce ma balbai sau de ce nu pot termina o fraza", de ce transpir pana si iarna, oare sunt anormal?.

Ii ceream sfaturi fratelui meu care este hyper social si el imi zicea pur si simplu sa vorbesc deschis cu toata lumea si sa nu tin nimic in mine ce ma doare pe suflet.

un prieten imi dadea ex pe frate-miu ca el a devenit hyper social si ca si eu trebuie sa caut persoane cu care sa vorbesc ca sa incep sa socializez; si se dadea drept ex pe el cum ca nici el nu mai socializase demult :o:: )

O data i-am zis sefului meu ce credeam despre el si m-am simtit mai bine. A 2-a zi; a 5-a zi inca ma macina gandul ca a prins ura pe mine;cand m-am dus la lucru el si uitase ca l-am facut nesimtit si porc.Atunci am vazut ca lumea nu pune la suflet chestiile astea si ma miram de ce ma macinam aiurea cand el si uitase

Am inceput sa salut lumea, dar doar atat,nu stiam ce sa vorbesc cu ei

Dupa aceea am dat de cineva hyper social care vorbea facand numai glume(mi-am dat seama ca nimanui nu-i place sa fie monoton; sau sa stai intr-un loc) asa ca am inceput sa ma accept asa cum sunt si m-am dus cu jumatate de gura sa intru in vorba cu toata lumea.Cu glumetul am cautat glume faine si bancuri pe net si am inceput sa radem impreuna; el imi zicea bancuri ce eu nu le stiam si eu ii ziceam bancuri ce nu le stia.Am ajuns sa vorbim si despre alte lucruri care sunt inafara bancurilor si asa am inceput si eu sa socializez.

Acum daca am ceva pe suflet o zic la oricine fara sa-mi mai pese.

Daca ii ziceam cuiva ce am pe suflet si ala zicea mai departe ca sa ma faca de rusine; ma consoleam cu gandul ca respectivul a fost fraier sa ma asculte :): ) ; iar daca altcineva imi zicea ce a zis ala despre mine si era din ce ma descarcasem zicandui lui ii ziceam respectivului ca ala o fost fraier sa ma asculte si asa se ducea vorba cum ca ala ii fraier si asculta :lol: )

Inainte sa incep sa socializez deja incepusem sa caut idei.

Si cele mai bune au fost:

1.sa citesc romane cu voce tare(pana acum citeam citeam in gand); te ajuta sa-ti perfectionezi vocea

2.Faceam karaoke cu videoclipuri luate pe net

3.Cautam replici; cum sa intru in vorba si sa nu fiu monoton

Idei care inca nu le-am aplicat inca sunt:

1.Sa merg cu firobuzul si cand canta o melodie pe care o cunosc, sa incep sa cant si eu cu voce tare sa ma auda toti(inca mi-e frica de asta)

2.Sa intru in vorba pe strada salutand fete(mor de frica inca)

3.Sa incep sa fac complimente la fete sa le ciup de fund etc(m-ai putin si o sa fac si pe asta :P:P: ) )

Totul se face in timp si ca sa treci peste trebuie sa scapi de monotonie, sa fii imprevizibil sa razi in hohote cand toata lumea rade incet; sa nu-ti pese de ce gandes-te altul despre tine, sa fii deschis, nimic sa nu tii in tine.Fiindca oamenilor le paza cand vorbesti si o sa tina minte numai lucrurile amuzante si bune nu si faptul ca te balbai sau ca transpiri, etc.

Un lucru bun este sa incepi sa iesi din casa in fiecare zii macar cate 2 ore; sa mergi si sa iei pranzul in parc sau sa mananci napolitane ciocolata,etc atat in parc cat si pe strada.Daca faci activitati chiar si de unul singur in public incet incet iti da-i drumul si la voce(si nu uita sa nu-ti pese ce poate gandi respectivul fiindca greselile se uita si lucrurile bune se tin minte)

Ceva ce nu am mentionat,ii bine sa incepi sa-ti faci un hobby( ping-pong; jucatul cartilor; volley etc) fiindca cand o sa ai mai mult tupeu de ex daca incepe sa-ti fie prieten il chemi la un joc de carti, un set de ping-pong, la o bere, la cumparaturi etc. fiindca acolo incepi sa deschizi relatia de prietenie si o sa incepe-ti sa face-ti si alte activitati impreuna

Sper ca sfaturile si povestea mea micuta si plictisitoare sa te ajute bebe si sa-i ajute si pe toti ceilalti care au aceeasi problema.

Am facut zeci de greseli de ortografie, unele intentionat dar de ce sa le corectez :lol:)

Editat Lun 7 iul 2008 14:07

Amarena44.473 mesaje#285
io01 a scris:
Idei care inca nu le-am aplicat inca sunt:

1.Sa merg cu firobuzul si cand canta o melodie pe care o cunosc, sa incep sa cant si eu cu voce tare sa ma auda toti(inca mi-e frica de asta)

2.Sa intru in vorba pe strada salutand fete(mor de frica inca)

3.Sa incep sa fac complimente la fete sa le ciup de fund etc(m-ai putin si o sa fac si pe asta :) :o: : )

Bine, sa nu exageram acuma :P)))

io01 a scris:
Un lucru bun este sa incepi sa iesi din casa in fiecare zii macar cate 2 ore; sa mergi si sa iei pranzul in parc sau sa mananci napolitane ciocolata,etc atat in parc cat si pe strada. Daca faci activitati chiar si de unul singur in public incet incet iti da-i drumul si la voce(si nu uita sa nu-ti pese ce poate gandi respectivul fiindca greselile se uita si lucrurile bune se tin minte)

Crezi?

a manca in public e semn de proasta crestere, nu cred ca a deveni nesimtit e solutia pentru a scapa de fobie, exagerezi.

rebeka0813 mesaje#286
Amarena a scris:
Bine, sa nu exageram acuma :o:)))

Crezi?

a manca in public e semn de proasta crestere, nu cred ca a deveni nesimtit e solutia pentru a scapa de fobie, exagerezi.

Cateodata,dorind foarte mult sa scapam de anumite probleme din ce in ce mai apasatoare,tindem sa exageram si cadem in extrema cealalta.

io014 mesaje#287

sa mananci in public nu este semn de proasta crestere; infine numa romanul mai poate gandi asa.

In alte tari isi aduce mancarea de acasa si mananca la o masa; la concert se pune pe trotuar jos daca vrea fara sa le fie rusine; oare de ce? sunt civilizati frate nu ca la noi. multi zic ca romanii sunt incuiati.............

rebeka0813 mesaje#288
io01 a scris:
sa mananci in public nu este semn de proasta crestere; infine numa romanul mai poate gandi asa.

In alte tari isi aduce mancarea de acasa si mananca la o masa; la concert se pune pe trotuar jos daca vrea fara sa le fie rusine; oare de ce? sunt civilizati frate nu ca la noi. multi zic ca romanii sunt incuiati.............

De acord cu tine!Tocmai de aceea daca pui in practica ce ai zis la noi in tara (ma refer sa zicem la partea cu "ciup de fund":cheer:),s-ar putea sa te trezesti cu un dos de palma peste fatza si nu cred ca te-ar face sa te simti mai bine...Tocmai pt ca noi romanii suntem asa "incuiati". :D Iar a manca pe trotuar la concert e una,dar a manca pe trotuar oricand si oriunde...E altceva.Nimeni nu te va judeca daca mananci in timp ce mergi pe strada,asta ar putea semnifica faptul ca te grabesti sa ajungi la serviciu sau ai de alergat cu serviciul si asta e,nu ai timp sa iei o pauza de masa.Anyway,bafta...dar nu la ciup de fund :crazy:

Justine_368 mesaje#289

Eu am suferit de fobie sociala in adolescenta, dar am reusit sa trec singura peste, pentru ca dorinta de a socializa era imensa iar frica nu a intrecut in intensitate dorinta.

Pe la 16 ani cand am avut prima mea intalnire aveam niste emotii de-a dreptul catastrofale, nu stiu daca se pot numi emotii ci cred ca era de-a dreptul groaza. Inima imi batea nebuneste si inghiteam in sec intruna, ba chiar de cateva ori cand eram pe drum spre locul intalnirii am vrut sa fac cale intoarsa si sa nu mai merg deloc. Totusi m-am adunat si am reusit sa merg. De-a lungul timpului am incercat sa ma pun mereu in situatiile de care imi era frica, si sa imi impun sa fiu coerenta si sa nu se vada emotiile, chiar daca in interiorul meu eram foarte speriata. Nu mi-a iesit din prima, nici din a doua nici ... etc, dar am acumulat incetul cu incetul experienta, am vazut care sunt lucrurile care ma fac sa ma simt mai confortabil, am observat cu atentie reactiile celorlalti si am incercat sa ma fac placuta (pentru ca asta imi dadea sentimentul de confort si emotiile dispareau cand vedeam ca totul e ok). Transformarea asta a durat cam 2-3 ani in total, dar greul cel mai greu a fost in primul an, apoi am capatat curaj si mi-am dat seama ca pot face fata daca vreau.

In prezent sunt o persoana destul de sociabila zic eu, imi place atunci cand intru intr-un grup de oameni necunoscuti (cu conditia ca cineva sa ma introduca, sau sa existe un motiv pentru care intru in vorba cu ei si nu asa, pur si simplu), intru in vorba cu oameni necunoscuti cand am ocazia (de exemplu daca merg singura cu trenul de cele mai multe ori intru in vorba cu persoanele de langa mine, daca simt ca si acele persoane au chef de vorba) dar prefer in continuare grupurile mici, unde ma simt foarte in largul meu sa fiu centrul atentiei. Am reusit sa apar si pe scena de cateva ori in ciuda emotiilor care cred ca erau absolut normale

Amarena44.473 mesaje#290
io01 a scris:
sa mananci in public nu este semn de proasta crestere; infine numa romanul mai poate gandi asa

Da, mea culpa, aveam altceva in cap cand am zis aia, nu m-am exprimat bine.

am in cap o singura faza, o fatuca la vreo 8-9 ani mergea in fata mea pe trotuar, impreuna cu mama ei si a desfacut un corn cu ciocolata. A aruncat ambalajul dezinvolta, maicasa nu a schitat nici un gest.

Faze de genul asta aveam in minte cand am scris, tot in romania se intampla si astea.

Dar da, sunt incuiata eu.

← Înapoi la Psihologie