Buna la toti. Intru pe acest forum ori de cate ori simt ca sunt pe cale sa-mi pierd controlul. Intru sa vad cum se mai descurca cei cu aceleasi probleme ca si ale mele, ce sfaturi va mai dati sau ce sfaturi mai dau cei care cunosc problema asta din punct de vedere profesional.... sa-mi mai potolesc frica care ma paralizeaza. Despre ce e vorba? LIPSA DE INCREDERE IN MINE. Din cauza asta m-am transformat dintr-o tanara plina de incredere in fortele proprii, fermecatoare si cu un zambet care atragea pe toti intr-o adevarata sperietoare cu o privire speriata ori de cate ori se apropia cineva de ea, care incepe sa tremure si care isi simte mintea in ceata atunci cand are mai multa nevoie de ea. Nu ma pot opri sa nu alunec pe panta asta, a lipsei de incredere, si pe zi ce trece simt ca nu mai pot sa am incredere in nici o decizie pe care o iau. Si daca ar fi sa continui as mai avea multe de spus si prea putini care sa ma asculte. De fapt poate ca asta e problema mea, nu am cu cine sa vorbesc, sa nu mai invart ideile astea numai in capul meu, sa ma aud vorbind si sa aud un sfat si o incurajare. Asa ca daca sunteti dispusi haideti sa vorbim. 
Fobie sociala
Început de bebeee, Mar 18 apr 2006 · 694 răspunsuri · 124.977 vizualizări
O dar stai linistita, si eu am probleme de genu, de multe ori ma pierd si nu reusesc sa ma integrez cum trebuie, cateodata reusesc si de cele mai multe ori nu.Daca vrei sa vb putem vb. 
Ok, uite ca mi-am gasit un partener de discutie.
Cand mi-am dat seama ca incet incet imi pierd veselia mea cea binecunoscuta si spontaneitatea, ca toata ziua sunt cu ochii in hartii si stau din ce in ce mai putin de vorba cu oamenii, de la suflet la suflet, si mai ales ca nu mai am rabdarea necesara sa ascult oamenii (eu care ma credeam un bun ascultator si un bun sfatuitor) am intrat un pic in panica. Am inceput sa simt cum deprimarea ma cuprinde incetul cu incetul, ca uit sa zambesc... acum ma simt mai bine gratie ajutorului dat de o prietena care m-a ascultat si m-a incurajat, m-a scos din mocirla gandurilor mele urate insa imi dau seama ca trebuie sa muncesc intens ca sa schimb parerea celor din jurul meu care m-au privit intotdeauna ca o pers rece si introvertita, ca sa-i determin sa stea de vorba cu mine, ca sunt si eu om nu statuie si ca pot fi o prietena. Si mai ales mi-am dat seama ca trebuie sa muncesc si mai mult sa-mi indrept propria parere despre mine insami.
doralee a scris:Ok, uite ca mi-am gasit un partener de discutie.Cand mi-am dat seama ca incet incet imi pierd veselia mea cea binecunoscuta si spontaneitatea, ca toata ziua sunt cu ochii in hartii si stau din ce in ce mai putin de vorba cu oamenii, de la suflet la suflet, si mai ales ca nu mai am rabdarea necesara sa ascult oamenii (eu care ma credeam un bun ascultator si un bun sfatuitor) am intrat un pic in panica. Am inceput sa simt cum deprimarea ma cuprinde incetul cu incetul, ca uit sa zambesc... acum ma simt mai bine gratie ajutorului dat de o prietena care m-a ascultat si m-a incurajat, m-a scos din mocirla gandurilor mele urate insa imi dau seama ca trebuie sa muncesc intens ca sa schimb parerea celor din jurul meu care m-au privit intotdeauna ca o pers rece si introvertita, ca sa-i determin sa stea de vorba cu mine, ca sunt si eu om nu statuie si ca pot fi o prietena. Si mai ales mi-am dat seama ca trebuie sa muncesc si mai mult sa-mi indrept propria parere despre mine insami.
da inteleg foarte bine chestia asta ...ce pot eu sa zic e ca tre sa ai multa vointa ca sa treci peste asta...si sa nu te astepti ca cei din jur sa te-nteleaga pentru nu au cum atata timp cat nu au trecut peste asta..doar cei ce au trecut isi dau seam de situatie si mai sunt si specialistii dar cam atat...cei din jur in general vor zice ceva de genu ca las ca nu-i nimic grav ca alti au avut probleme mai grave si nu au murit ca si au trecut prin incidente mai grave ...dar ce nu stiu este ca fiecare reactioneaza diferit la fiecare situatie si ca uni sunt mai sensibili la mediu ce ne inconjoara alti rezista mai bine... totusi toti avem un punct pana la care rezistam si apoi se umple paharul.
si daca vrei sa vb uite adresa mea de mess [email protected]
Astazi am avut senzatia mai tare ca niciodata ca starea mea de bine depinde de dispozitia celorlati. Azi moralul meu a coborat sub zero si doar pt ca o colega care stiu deja ca nu ma place s-a comportat ca o ticaloasa cu mine. Si eu in loc sa-mi mentin echilibrul sufletesc, pe care si asa mi-l construisem cu greu, am inceput iar sa ma invinovatesc, sa ma subestimez, sa-mi fie frica sa deschid gura, sa-mi fie frica de ridicol ... uf m-am saturat.
Stiti ce-i un pic amuzant? Ca deja dupa 2, 3 postari pe site-ul asta cred ca doralee si-a creat o imagine pe care mi-e frica sa nu o distrug cu vreo postare ulterioara stupida.
Ce imagine si-a creat doralee ?
doralee a scris:Astazi am avut senzatia mai tare ca niciodata ca starea mea de bine depinde de dispozitia celorlati. Azi moralul meu a coborat sub zero si doar pt ca o colega care stiu deja ca nu ma place s-a comportat ca o ticaloasa cu mine. Si eu in loc sa-mi mentin echilibrul sufletesc, pe care si asa mi-l construisem cu greu, am inceput iar sa ma invinovatesc, sa ma subestimez, sa-mi fie frica sa deschid gura, sa-mi fie frica de ridicol ... uf m-am saturat.Stiti ce-i un pic amuzant? Ca deja dupa 2, 3 postari pe site-ul asta cred ca doralee si-a creat o imagine pe care mi-e frica sa nu o distrug cu vreo postare ulterioara stupida.
starea ta din pacate depinde de dispozitia celorlati pantru ca se tranmite dar nu trebuie sa te lasi influentata de asta , asta este secretul...si apoi daca s-a purtat urat cu tine aduci aminte ca roata este rotunda si se intoarce...si ca tot se va intoarce impotriva ei
nu trebuie s iti fie frica de asta deorce gandeste ca nimic nu este mai putenic decat gandurile tale..gandste la ceva frumos si poate vei reusii sa te calmzi 
freakkk a scris:Ce imagine si-a creat doralee ?
Pai nu m-am multumit doar sa intru pe site-ul asta si sa citesc ce scriu altii ci m-am si inregistrat, am vrut sa apar si eu printre voi, sa stau de vorba cu voi, sa va cunosc si sa ma cunoasteti. Asta a fost planul initial insa si aici am facut cum fac si in viata reala, stau deoparte si ma multumesc sa nu zic nimic, sa fiu doar o alta prezenta care citeste , respectiv priveste intr-un grup.
Si intrebarea ta, freakkk, e fireasca: ce imagine si-a creat doralee? eu ma simt ca fiinta umana, simt, rad la glumele voastre si mi se strange inima cand vad atata suferinta insa voi habar n-ati avut ca sunt si eu pe aici.
Asta e ce a facut fobia sociala din mine: o umbra printre oameni vii (mai mult sau mai putin).
doralee a scris:Si intrebarea ta, freakkk, e fireasca: ce imagine si-a creat doralee? eu ma simt ca fiinta umana, simt, rad la glumele voastre si mi se strange inima cand vad atata suferinta insa voi habar n-ati avut ca sunt si eu pe aici.Asta e ce a facut fobia sociala din mine: o umbra printre oameni vii (mai mult sau mai putin).
Si ce te-a oprit sa-ti spui o anume parere personala de ex, cand ai avut-o?...mai ales ca e un forum si nu e contact direct fata in fata...frica de a deveni ridicola, penibila de exemplu sau ca re-ai simtit nesemnificativa? Nu stiu cu exactitate ce simptome si ce frici ai tu, dar fii sigura de faptul ca ceilalti se gandesc mai intai...si mai mult la ei decat la mine sau la tine sau la altul pentru a-l descoase cu rautate...si ei sunt expusi la aceleasi emotii, si ei se simt ridicoli sau penibili sau mai stiu eu cum in anumite momente; doar ca noi fobicii social avem o tolerare cam redusa la acestea, de-aia ne simtim mai aiurea decat ei. Ceilalti sunt departe de a fi perfecti, de-aceea e bine sa reducem incet incet importanta pareri altora despre noi.Ceea ce e mult mai important e propria parere despre noi insine. Numai bine iti doresc si succes in a-ti redobandi echilibrul.
Floricik_23 a scris:Si ce te-a oprit sa-ti spui o anume parere personala de ex, cand ai avut-o?...mai ales ca e un forum si nu e contact direct fata in fata...frica de a deveni ridicola, penibila de exemplu sau ca re-ai simtit nesemnificativa? Nu stiu cu exactitate ce simptome si ce frici ai tu, dar fii sigura de faptul ca ceilalti se gandesc mai intai...si mai mult la ei decat la mine sau la tine sau la altul pentru a-l descoase cu rautate...si ei sunt expusi la aceleasi emotii, si ei se simt ridicoli sau penibili sau mai stiu eu cum in anumite momente; doar ca noi fobicii social avem o tolerare cam redusa la acestea, de-aia ne simtim mai aiurea decat ei. Ceilalti sunt departe de a fi perfecti, de-aceea e bine sa reducem incet incet importanta pareri altora despre noi.Ceea ce e mult mai important e propria parere despre noi insine. Numai bine iti doresc si succes in a-ti redobandi echilibrul.
Asa e! Doralee, cu totii simtim la fel, poate la tine sentimentul e mai accentuat.
Nu-ti fie frica de imagine, (ca nu se vede) 
mai intra si pe alte forumuri si vezi cat de repede o sa gasesti cativa "gica-contra" care sa te bage in seama prea mult 
Daca stii cauza.....lipsa increderii in tine.....nu te poti trata? Cine si cand ti-a distrus increderea in tine?