Liberul arbitru

Blues a scris:

Cum se pupa asta cu potopul? Somora si Gomora?

Daca stie si daca a lasat oamenilor liberul arbitru, de ce a intervenit? De ce a lasat si pacatele mostenite pana la a treia generatie? Nu prea vad cum exista liber arbitru in aceste situatii, mai ales ultima.

Stai putin, nu am spus ca nu a actionat si nu si-a facut simtita prezenta ca entitate.

Nu a intervenit in puterea si libertatea de decizie a omului, atunci cand omul la randul lui a reactionat. Adica nu a intervenit asupra liberului arbitru al omului.

Blues a scris:

Asta am inteles. Insa nu inteleg unde este liberul arbitru atunci cand pedepseste pana la a treia generatie. Unde este liberul arbitru al celor pedepsiti?

Pe noi nu ne priveste ce actioneaza alti oameni si/sau Dumnezeu. Pe noi ne priveste ce gandim si actionam noi.

Cu ce imi afecteaza mie liberul arbitru daca altcineva considera sa actioneze asupra mea in modul x sau y?

Am mai spus, oricum gandurile pot sa ne fie influentate de unii, de altii , liberul arbitru e unul relativ din perspectiva umana. Dar Dumnezeu promite ca ne este protejat si ca El nu ne poate hotari dezicia de a reactiona.

stupid_me a scris:

Nu. liberul arbitru nu il exclude indubitabil pe Dumnezeu si nici viceversa.

Exact! Nimic din noi sau din modul in care functionam nu are cum sa excluda pe niciunul din zeii antichitatii, deci nici pe dumnezeu adica pe Domine Deus sau YHWH. Cu alte cuvinte, discutia despre liberul arbitru este fara finalitate. Ca o paranteza, existenta acestui zeu al crestinatatii poate fi determinata doar studiind evolutia religiilor din zona in care a aparut Mozaismul, adica prima religie care face referire la acest zeu.

Din perspectiva umana, orice discutie despre existenta sau non-existenta lui Dumnezeu este una fara finalitate.

Omul care crede, crede, nu stie.

El crede insa ca Dumnezeu stie.

E o diferenta fundamentala.

Daca s-ar tine seama de aceasta diferenta dintre a crede si a sti, nu ar mai exista atatea discutii intre atei, credinciosi, agnostici..etc.

Black velvet a scris:

Exact! Nimic din noi sau din modul in care functionam nu are cum sa excluda pe niciunul din zeii antichitatii, deci nici pe dumnezeu adica pe Domine Deus sau YHWH. Cu alte cuvinte, discutia despre liberul arbitru este fara finalitate. Ca o paranteza, existenta acestui zeu al crestinatatii poate fi determinata doar studiind evolutia religiilor din zona in care a aparut Mozaismul, adica prima religie care face referire la acest zeu.

E si normal, doar crestinismul se bazeaza pe mozaism.

Blues a scris:

Decizia de a reactiona chiar si impotriva Lui?

Sunt foarte multi care reactioneaza impotriva Lui, spre exemplu, cei care Il injura.

Blues a scris:

Eu vreau sa spun ca pedepsirea pana la a treia generatie este predestinare, nicidecum liber arbitru.

Decizia de a reactiona chiar si impotriva Lui?

Asa zisa pedepsire nu implica nicidecum imposibilitatea de a rascumpara pacatul tau si/sau al stramosilor.

stupid_me a scris:

Daca s-ar tine seama de aceasta diferenta dintre a crede si a sti, nu ar mai exista atatea discutii intre atei, credinciosi, agnostici..etc.

Bineinteles, doar ca nu discutiile reprezinta raul acestei lumi, ci actiunile oamenilor rezultate in urma credintei sau necredintei lor. Daca e sa privim lucrurile prin prisma topicului putem spune ca, liberul arbitru nu demonstreaza nimic, dar el este o baza a alegerilor facute in urma a ceea ce crede fiecare individ in parte.

Petru mine liberul arbitru reprezinta capacitatea de a imi alege singur lanturile.

Dar iar, e o alta forma de a interpreta libertatea.

stupid_me a scris:

Petru mine liberul arbitru reprezinta capacitatea de a imi alege singur lanturile.

Dar iar, e o alta forma de a interpreta libertatea.

Interesanta afirmatie; Este o diferenta intre liberul arbitru si adevarata libertate. Liberul arbitru are capacitatea de a se alege pe sine ca valoare de adevar;

Uitind ca orice fiinta este limitata in cunostiinta , liberul arbitru a decis sa creada sarpele decit pe Dumnezeu. Desigur ca aceaca credinta in sarpe a fost alimentata prin intoarcerea spre sine crezind in propria ratiune si analizind ratiunile sarpelui.

Orice fiinta care isi vede limitele se va uita dupa ajutor ca sa fie mai aproape de adevar. ( atunci cind trebuie sa ia o decizie);

Libertatea este o stare inalta in care toate alegerile sint pozitive fara efecte negative.

Este evident ca inainte de a ajunge la libertate, trebuie sa fii atotcunoscator ( daca este posibil ) sau sa fii unit cu Cel care este Atotstiutor.

Desigur ca sint uni care inconstient se opun existentei unei asemenea fiinte Atotcuprinzatoare ( absolutizind propriile ratiuni , care lei arata clar ca nu exista) dar nu stiu ca adinc in ei este o stare de razvratire .

Mai exista si cei care stiu de existenta Celui care este Atotcunoscator, dar ei vor sa ajunga atotcunascatori prin sine. Credinta lor este o credinta mare in sine. Ce cauta ? desigur , fericirea ( odihna) dar intrebarea ramine: pina cind poti cauta si sa nu ajungi la ce vrei ?

Blues a scris:

Cum se pupa asta cu potopul? Somora si Gomora?

Daca stie si daca a lasat oamenilor liberul arbitru, de ce a intervenit? De ce a lasat si pacatele mostenite pana la a treia generatie? Nu prea vad cum exista liber arbitru in aceste situatii, mai ales ultima.

Intrebarile sint bune, daca am fi cautatori de adevar , sau altfel spus iubitori de adevar. Raspunsuri sint , dar ratiunea intoarsa spre sine cind vrea sa se indreptateasca, poate inventa mereu contra argument chiar daca in final ar ramine obiectiv fara argumente.

In final o convingere poate fi numita si incapatinare , care atunci cind nu mai are argumente isi rezerva dreptul sa aiba un contra argument mai tirziu

Recunosc ca cunostiinta numai prin ratiuni nu poate fi convingatoare pentru uni. Mai ramine si "intuitia " frumosului care trebuie sa "vobeasca" .

Liberul arbitru poate fi ingaduit atita timp cit nu intra in categoria unor cerinte "bolnave". In ce priveste pedeapsa pina la a treia generatie nu se refera la "litera" legii. Ceva maii tirziu din cite imi amintesc Dumnezeu corecteaza aceasta "litera" neinteleasa VT.

Dumnezeu nu pedepseste in sensul razbunarii , ( chiar daca uni sustin aceasta dupa "litera") ci El corecteaza "strimbatatea".