Redondo a scris: Deci, cum spuneam, tu ai raspuns la orice(intr-un mod asemanator cum si religiosii gasesc raspuns la orice le-ai zice).
Diferenta e ca eu nu am facut din asta o convingere de viata
Doar am ales in dilogurile cu voi sa fac jocul "idealistului" intrucat voi toti (din cate rezulta) credeti cu convingere in materialism (un materialism total su partial).
Eu pot sa adopt orice concept ca referential si sa discut liber de prejudecati, fie el stiintific, filozofic, religios, spiritual, dar voi nu dati dovada ca o puteti face, nici nu intelegeti acesta posibilitate de a nu cadea in prizonieratul conceptual despre realitate, despre lume si viata, fie si viata cotidiana, banala.
Din perspectiva mea nici o varianta conceptuala nu e de ignorat, mai ales ca (vai mie) ne aflam pe aria de filozofie, unde, vai mie, nu e posibil de discutat fara a implica o exprimare si conceptia materialista; dar in timp ce eu am liberatea aprecieri fiecareia fara patosul unei convingeri indubitabile, se vede treaba ca altii nu o pot face, intrucat ei cred cu convingere absoluta in materialism sau ceva intermediar.
Nimeni in afara de mine nu spune, "Da domnule e posibila si alta varianta decat materialismul"; desi materialitatea, vreti sau nu, o constatam doar, ... ca o traire, asa cum ne-a invatat pana si stiinta.
Two a scris:Atunci cum de ai acele trairi cand iti bate vantul in fata ? Sau gerul bobotezii?
Tu ai o perspectiva profund materialista, motiv pentru care intelegi invers orice spun eu, in plus, ferm fiind tu in convingerile tale adoti si o pozitie de auto suficienta ignorand orice alta posibilitate.
Ramanand intr-un referential materialist, asa cum am stabilit in ultima interventie a dialogului cu Abc...;acest in afara, aerul, suflul lui, fata ta, gerul, Boboteaza, unde iti devin realitate? nu cumva ca tu percepi realitatea altundeva si altfel decat ca functie a creierului (si de fapt a intregului sistem nervos-neuronal), numita (sa zicem) constiinta?
Ce nu e clar?
Fiecare isi traieste ca realitate doar propria functie a creierului (de fapt a retelelor neuronale) si zicem noi, prin decodarea informatiilor despre o realitate martor fizica, asta iti e singura realitate de care ai parte vreodata in viata ta, anume, functia creierului (retelelor neuronale), reflectarea; nu iti intra nici un vant si nici un ger sau furculita in retelele neuronale ca sa le traiesti acolo intrinsec materialitatea si nici acestea (retelele neuronale) nu sunt imprastiate undeva "pe campii" (vorba colegului) ca acolo afara, sa consumi intrinsec vreo realitate fizica.
Realitatea intrinseca pe care o traieste fiecare e doar una ce rezulta din consumarea de catre retele neuronale (inclusiv in creier) a mediatorilor chimici purtatori de informatie si deabia facand asta, ne intrebam (daca o face cineva) despre lumea de undeva din afara acestei functii-realitate, acestei reflectarii.
Noi suntem aici, in functia creierului, suntem insasi functia, si, aici si asta fiind, avem parte de orice realitate, inclusiv cea de a gandi despre o lume materiala posibil aflata dincolo de functia creierului.