Început de Kitty_cat, Vin 14 apr 2006 · 308 răspunsuri · 41.937 vizualizări
carly a scris:Multumesc.
Am mai scris si aici despre tata... daca ai rabdare sa citesti tot, vei vedea ca si-a cerut iertare dar sunt sigura ca doar pt a-si alina suferintele.
exista un punct al rautatii din care nu te mai poti intoarce
Editat Vin 1 iul 2011 20:48
carly a scris:
Aveam 12 ani deja cand ma intrebam si eram foarte suparata ca niciunul din copiii din bloc nu se jucau cu mine. Ani de zile in care m-am intrebat : oare sunt prea urata? prea proasta? prea zdrenturoasa? stiam ca nu e adevarat, dar intrebarile reveneau intrucat eram singurul copil respins de pe strada Era o singura fata, mai mica decat mine cu 5 ani care daca erau plecati toti la servici si nu era niciun copil afara mai tragea un volei cu mine. Dupa cativa ani l-a arestat politia pe taica-su, o molesta de ani de zile pe sora ei. Probabil ca undeva in inconstient simpatiza cumva cu mine si se indura sa se joace cat de cat cu mine. Intr-o zi, iesind pe scara il aud pe baiatul vecinilor , statea pe scara cu sora lui si se chinuiau sa rezolve o problema la mate. I-am luat pixul si i-a facut demonstratia in 1 minut. Am facut si cateva glume, radeau amandoi de se prapadeau, dar dupa cateva minute mi-au zis " Noi trebuie sa mergem in casa". I-am rugat sa mai stea, sa se joace cu mine. Mi-au spus : " Nu ne putem juca cu tine, nu ne lasa parintii" " De ce? " " Stii, se aude tot ce se intampla la voi in casa..imi para tare rau pentru tine, dar a zis mama sa stau departe de tine si de familia ta " . Asta a fost un soc foarte puternic pentru mine. Credeam ca tata ma tortureaza fizic si psihic doar in casa. Credeam ca afara e lumea mea, creata de mine, ca a pot baza pe mine sa imi fac prieteni. Cand mi-am dat seama ca de fapt , poate fara voia lui, tata imi controla si lumea exterioara mi-a cazut cerul in cap. Doar ca am avut norocul sa ma nasc cu gena de supravietuitor in mine. M-am razvratit , si din momentul acela n-a mai putut sa ma umileasca in niciun fel. Ma batea si atat. Doamne, cum il mai sfidam cu privirea ! Si cum nu imi pasa de loviturile primite pentru ca stiam ca el sufera si mai tare in furia lui nestapanita.
@ Big : de ce psihiatrii care l-au tratat pe fratele meu nu i-au acuzat niciodata pe parintii nostri?
Editat Vin 1 iul 2011 21:29
Kosmotro a scris:Vad ca ai adoptat un sistem de credinte specific amerindienilor.
Ce spun acestea despre afterlife, si despre alegerea in viata a cailor de egoism vs. altruism?
Exista la amerindieni credinta ca un razboinic va avea in afterlife pe cei care i-a ucis drept sclavi?
Cum se impaca aceste credinte cu karma? Au amerindienii vreun concept asemanator?
Au ei conceptul de limbo.
Cum reusesti sa aplici in viata ta acest sistem de credinte amerindiene (presupun ca ai si tu un fond crestin, preluat in copilarie, chiar daca manifestat sau nu).
Te intreb pentru ca sunt curios, sunt niste intrebari ce imi dau batai de cap de o vreme.
Despre credintele amerindienilor nu prea am apucat sa studiez, sunt mai mult familiarizat cu samanismul lor, dar este el valabil pentru tot spectrul triburilor amerindiene?
My friend,e mult de spus la acest capitol.Big zicea ca le amestec:) Am apelat la termenul de"karma" pt. ca indienii americanii nu au o denumire anume decat poate "the wheel of fate"cum o numesc ei si este de fapt adevarat si acelasi lucru mai ales ca Buddha a zis asta si Jesus a zis-o altfel si Muhammad si Zoroaster etc dar in esenta e acelasi lucru.Dar am foplosit "karma" pt. a ma face mai sigur inteles fiind un termen clasic universal.
Absolut toti indienii americani cred in karma si reincarnare.Nu exista indoiala la ei.Un lucru insa este cert pt. mine cel putin: ei sunt de o sinceritate ca te face sa-ti fie rusine de tine insuti! La ei a fi onest este una din cele mai inalte atributii spirituale si umane de care poti da dovada si a spune mereu adevarul indiferent cat de acru este el dovedeste cat de curajos esti si cat de demn pt. ochii lui Wakan Tanka(Marele Spirit) sau Father of Creation.A NU-l confunda cu Mother Earth= Buffalow Woman.Creatia a existat din sufletul lui Wakan Tanka si a creat-o inerta dar a suflat din el sufletul sau si i-a dat viata dar ca s-o arate si ca figura umana omului(indianului) a creat pe Buffalow Woman care este o femeie indianca superba de frumoasa si care reprezinta Creatia toata si din ea se nasc raurile si animalele si oamenii de toate culorile caci indienii stiau ca exista si alte natiuni altfel decat ei pe lume!!!
Sinceritatea lor i-a dus la pierderea Americii!! Au crezut ca si albii sunt la fel ca ei,sinceri si cand spun un lucru atunci este lege si il respecta..si vezi unde a dus sinceritatea lor si ...nesinceritatea albilor(Wasichu).Albii mereu au zis ca nu conteaza pt. ei fiindca ei cred in Jesus!!! deci au dreptul sa minta??? Halal crestinism!!!!!!!!!
Indienii au respectul cel mai inalt fata de Mother Earth,the Buffalow Woman.si parul ei sunt padurile pt. ei,chipul ei frumos este preeria si valea si cerul senin si tooata frumusetea pamantului.Raurile sunt lacrimile ei cand e trista vocea ei sunt animalele si pasarile toate si noi suntem cu totii frati si surori deci cand o vezi in asa fel NU ai sa-i faci rau niciodata pt. ca e ca si cum i-ai face rau mamei tale si asta NU faci!Desigur ca vanezi animale si pesti ca sa traiesti DAR ii ceri voie si ii multumesti apoi si nu iei decat exact atat cat iti trebuie.Un buffalow vanat de ei foloseau absolut totul de la el.Desigur ca aveau ritualkuri ce par albilor salbatice dar asa vedeau ei relatia cu natura.Nu au zei sau divinitati decat pe Marele Spirit ce este de fapt in oricine inclusiv o pasare si el vorbeste cu ei prin animale si pasari si vant si fructe.Indianul stie ce sa faca cu toate dar azi..nu mai e nimic...e distrus totul de alb!! padurile nu mai au radacini si plante din care ei faceau medicine..indianul e trist pt. ca Wakan Tanka este trist si Mother Earth sufera azi mai mult ca niciodata si nu mai poate suporta la infinit batjocura asta,de aceea uneori sunt cutremure si mari inundatii...Indianul spune ca omul alb i-a taiat parul si a ciopartit-o si a infetsat cu poluare suflarea ei(aerul ce-l respiram)si sangereaza de atatea cate i-am facut...revarsarile de ape sunt lacrimile ei de suferinta.
Stiu ca in contextul...crestin ei mereu au fost considerati"salbatici" dar nu este deloc asa!! daca ai sta de vorba cu unul vei simti in tine o libertate totala de parca nu ai nimic greu in suflet.Iar daca esti cu un real medicine man ...apoi ai ce invata.Spiritual vorbind sunt mult mai aproape de Dumnezeu decat orice preot si papa de la Roma!!
Cadn mori trebuie sa fii mandru de moartea ta caci ea nu e decat o trecere de la o lume la alta si vei veni inapoi si nu trebuie sa lasi in urma ta o imagine urata despre tine.Exista un simbol anume in culorile ce si le picteaza pe cai sau pe corp si chip! NU sunt aiurea.Ele sunt culorile anumite doar a celui ce le poarta si deci nu-s doi cu aceleasi culori pt. ca nu pot fi doua suflete aceleasi ca forma umana.Fiecare e un anume caracter si culorile sunt in relatie si cu numele fiecaruia care NU este dat de parinti sau nasi ci este OBTINUT prin Hanblechaya= VISION QUEST ce o faci singur dar supravegheat de medicine man.E mult de spus aici..si eu am primit un astfel de nume ce este considerat de ei adevaratul nume.El este in legatura cu o anume viziune ce ai si ceea ce se petrece in jurul tau semnificativ in tot acel timp cat ai viziunea.E ca un vis cu ochii deschisi.
Numele reprezinta realul caracter al persoanei si este adevarat ca se potriveste de minune:):) Alta data voi povesti.
Culorile sunt de mari festivitati in trib si pe vremuri de razboi dar NU intelegeti gresit aici!!! NU se vopseau ca sa-i sperie pe albi:):):) Ci ca sa sperie MOARTEA sa nu vina la ei ci sa mearga la dusman.In acelasi timp sufletul de mori fiind trupul si chipul vopsit este recunoscut de Wakan Tanka.A muri ca un las e cea mai groaznica pedeapsa a sufletului ori a te sinucide.A fi brav in orice clipa din viata da dovada de inalt spirit si demnitate.Nu exista idea ca vor avea sclavi dupa moarte.Exista la Mayasi si Azteci ori Egipteni.
Iar de aplicat in viata vreun anume concept si credinta nu este data ca pe o tema si fortat asupra nimanui.Vine de la sine de copil cand parintii te duc de mana si iti arata cum e natura si florile si cerul si animalele si iti explica sa fii bun cu ele caci iti sunt frati si surori si ca toti avem acelasi suflet in noi si daca faci un rau unuia iti faci si tie.Pamantul a fost mereu parte din spiritul indianului .El a spus ca are si el o bucata a lui si tu iti iei o alta ,suntem vecini si traim in pace.Dar...omul alb nu s-a multumit cu partea lui ci a vrut toata tara!!!Si asa au ajuns indienii sa fie impinsi sa traiasca si li s-a dat de guvern rezervatii unde NU CRESTE NIMIC!!!!!!!!
Prin anii 1880 guvernul de atunci a instigat pe toata populatia alba sa ucida toti bizonii din teritoriile indienilor....si au fost omorate animalele astae cu miile si guvernul platea 2-3 dolari de cap de bizon!!!! NICI macar nu il mancau...ii lasau gramezi pe campii cu capete taiate....Numai ca sa-i lipseasca pe indieni de strictul necesar vietii lor!! Si atunci cine este crestin si cine este..salbatic?????Nu mai pot continua ca ma apuca nervii si lacrimile acum.Imi pare rau.Am sa scriu alta data..E prea rascolitor pt. mine asta.
" They made us many promises,more than I can remember,but they kept one: they promised to take our land and they did."
Great Oglala Chief Red Cloud
Peace
nici tatal meu nu era cu mult mai altfel !
mai aveam si o mama fustrata de viata care tot pe mine se varsa ?
si ce are !??
viata merge mai departe !
:)
Apodonos a scris:Aveam 12 ani deja cand ma intrebam si eram foarte suparata ca niciunul din copiii din bloc nu se jucau cu mine. Ani de zile in care m-am intrebat : oare sunt prea urata? prea proasta? prea zdrenturoasa? stiam ca nu e adevarat, dar intrebarile reveneau intrucat eram singurul copil respins de pe strada Era o singura fata, mai mica decat mine cu 5 ani care daca erau plecati toti la servici si nu era niciun copil afara mai tragea un volei cu mine. Dupa cativa ani l-a arestat politia pe taica-su, o molesta de ani de zile pe sora ei. Probabil ca undeva in inconstient simpatiza cumva cu mine si se indura sa se joace cat de cat cu mine. Intr-o zi, iesind pe scara il aud pe baiatul vecinilor , statea pe scara cu sora lui si se chinuiau sa rezolve o problema la mate. I-am luat pixul si i-a facut demonstratia in 1 minut. Am facut si cateva glume, radeau amandoi de se prapadeau, dar dupa cateva minute mi-au zis " Noi trebuie sa mergem in casa". I-am rugat sa mai stea, sa se joace cu mine. Mi-au spus : " Nu ne putem juca cu tine, nu ne lasa parintii" " De ce? " " Stii, se aude tot ce se intampla la voi in casa..imi para tare rau pentru tine, dar a zis mama sa stau departe de tine si de familia ta " . Asta a fost un soc foarte puternic pentru mine. Credeam ca tata ma tortureaza fizic si psihic doar in casa. Credeam ca afara e lumea mea, creata de mine, ca a pot baza pe mine sa imi fac prieteni. Cand mi-am dat seama ca de fapt , poate fara voia lui, tata imi controla si lumea exterioara mi-a cazut cerul in cap. Doar ca am avut norocul sa ma nasc cu gena de supravietuitor in mine. M-am razvratit , si din momentul acela n-a mai putut sa ma umileasca in niciun fel. Ma batea si atat. Doamne, cum il mai sfidam cu privirea ! Si cum nu imi pasa de loviturile primite pentru ca stiam ca el sufera si mai tare in furia lui nestapanita.
@ Big : de ce psihiatrii care l-au tratat pe fratele meu nu i-au acuzat niciodata pe parintii nostri?
You are a brave warrior woman!
Peace
Kosmotro a scris:calea asta a luat-o Apodonos cand a zis: mi-am dat seama ce usor e sa-mi iubesc copilul, si ce usor le-ar fi fost alor mei sa ma iubeasca - in momentul asta Apodonos si-a vazut parintii intr-o lumina adevarata, asa cum au fost, nu cum i-a justificat copilul din ea abuzat - dar unii parinti abuzati aleg sa isi justifice in continuare parintii abuzatori, ca sa mentina refularea, sa nu se confrunte cu amintiri dureroase, si sa mentina ideea ca parintii lor au facut bine cand i-au batut, a fost "spre binele lor"
Problema e ca atunci cand te trezesti de tot, iti dai seama ca de fapt, nu trebuia sa faci copii deloc. Am avut noroc de un copil fantastic dar nu pot sa spun ca sunt perfecta in orice imprejurare. Iti dau un exemplu : fetita alerga in parc , o fetita vine alergand pe la spatele ei , ii tine mainile si se arunca peste ea. Totul a fost prea rapid ca sa mai pot face ceva si fi-mea n-a avut nicio sansa. A luat pamantul in barba, cu toata greutatea. M-am dus la ele, dar mama celeilalte fetite,care era mai aproape, s-a repezit la ea si a inceput sa-i care niste pumni incredibili. M-am dus la ea, am luat-o pe fi-sa din ghearele ei si ii zic : Dar ce faceti? Sunt copii, se joaca. Accidente de mai intampla! . Intr-o secunda mi-am dat seama , chiar daca fetita era dusa cu pluta, era clar ca din cauza maica-sii. La care ea : AAA, DAAA? NU V-ATI SUPARAT? 
. M-am uitat la ea lung. Oare o batuse pe fi-sa pentru ca a crezut ca m-am suparat eu? Cat de dusi pot fi oamenii? Oricum, sa revin la fetita mea. Care in timpul asta statea pe jos si plangea. M-am dus la ea , am luat-o in brate, am sters-o si peste ceva timp am plecat din parc. La inceput plangea intruna si imi povestea de mii de ori pe zi ce se intamplase in parc. Nu intelegeam de ce plange , de ce repeta si de ce se uita cu privire trista la mine. De abia peste cateva zile mi-am dat seama, Nu intelegea de ce nu m-am dus la ea, prima sa vad ce a patit si m-am dus s-o salvez pe fetita. N-am stiut ce sa-i spun, i-am zis doar" Mami, ai vazut, si tu cand te joci cu jucarille te mai lovesti. Si cu ceilalti copii te poti lovi, dar fetita n-a vrut sa te loveasca " . E unul din putinele lucruri pentru care ma simt putin vinovata. Oare trecutul de copil abuzat e mai mare decat instinctul matern? Oare am procedat bine?
Editat Vin 1 iul 2011 21:45
Apodonos a scris:@ Big : de ce psihiatrii care l-au tratat pe fratele meu nu i-au acuzat niciodata pe parintii nostri?
Am sa-ti spun ce zice psihiatrul care mi-a prescris mie zyprexa. El zice asa, ca te nasti bolnav de depresie, ca depresia nu se vindeca niciodata, insa e necesar sa gasesti un psihiatru bun, care sa iti prescrie un tratament competent si daca e posibil sa nu schimbi nici medicul nici tratamentul prescris de el. Deci vrea pacienti pe viata. In occident nu e mentalitatea asta. Se stie ca parintii sunt cauza si copiii purtatorii simptomelor. Dar la noi tratamentul psihiatric (zyprexa e relativ scumpa) e suportat 100% de stat, asa ca psihiatrii paraziteaza financiar casa de asigurari de sanatate cat se poate de mult. Ei castiga cateva sute de lei pe zi, au minim 5 pacienti programati/zi. De ce mi-au dat mie zyprexa? Nu mi-au spus. Diagnosticul e de depresie recurenta. Cert era ca ura fata de ai mei ma distrugea, slabisem rau de tot. Asa, cu pastilele am mai ajuns la o greutate corporala normala. Partea nasoala e ca imi afecteaza memoria. Greu imi aduc aminte ce am vorbit pe mess cu prietenii in urma cu o zi. Ce mi-a spus terapeutul mai mult m-a dezechilibrat decat m-a echilibrat. Asa ca prin 2009 ajunsesem sa vobesc singur pe strada (sa ma cert in mintea mea cu parintii). Mult nu mai aveam pana la psihoza. Asta e. Si sa revin la psihiatri. Ei nu stiu mare lucru despre cauza bolilor psihice. Psihoterapie nici atat, si nici nu fac ei asa ceva pentru banii incasati de la CNSAS. Psihiatrii nu sunt altceva decat niste dealeri legali de droguri. Dar isi dau si ei seama ca fara psihoterapie nu pot vindeca pe nimeni. Noi nu vindecam, doar amelioram, ne spuneau in anul 6 la medicina. Ei nici nu stiu ca bolile psihice de cauza psihologica s-ar putea vindeca. Asta era in anul 1999.
Editat Vin 1 iul 2011 21:45
Apodonos a scris:Oare trecutul de copil abuzat e mai mare decat instinctul matern? Oare am procedat bine?
Nu cred ca ai facut o greseala foarte mare. Se va mai intampla si in functie, cum creste, ii poti explica mai multe legate de respectivele greseli. Nu avem cum fi perfecti.
Eu procedasem la extreme, s-a intamplat sa-mi apar copilul de altii, desi era baiat. Odata unul fugea dupa al meu care, saracul, o tinea catre bloc, il vedeam pe ala mai mare si cu un bolovan in mana. Mi-am imaginat in fractiuni de secunda zdrobit copilul la 5 ani. Stateam la etajul 1, am coborat rapid si l-am lovit pe fata pe acel copil care a scapat piatra din mana pe propriul picior. Atunci am sesizat ca era bolnav, se vedea clar, ii curgea nasul pana la barbie si era desfigurat. S-a nascut bolnav si a murit peste cativa ani de leucemie.
N-am putut fi mandra nici eu de ce am putut face, degeaba mi-am cerut scuze de la mama copilului.
Cum crestea fiul meu, povesteam tot mai mult cu el, deschis, discutasem si despre greseli si analizasem problemele impreuna.
stiu !
ca e foarte otravitor aceste experiente neprelucrate !
dar deseori imi influenteaza viata si azi !
si nu cred ca am dreptul sa fac viata amara la familia mea !
deci ! treci peste asta ! nu mai legana in inima ca candva ... !
Miticamicutul2 a scris:stiu !
ca e foarte otravitor aceste experiente neprelucrate !
dar deseori imi influenteaza viata si azi !
si nu cred ca am dreptul sa fac viata amara la familia mea !
deci ! treci peste asta ! nu mai legana in inima ca candva ... !
Mitica, de ce nu folosesti tu google translate? te duci acolo si traduci din limba talmes-balmes in limba romana perceptibila. Sincer, nu inteleg ce spui acolo. Nici ca esti atat de lipsit de suflet nu vreau sa cred....
experiente neprelucrate? a avut cineva experiente prelucrate? tu crezi ca viata e ca platoul de filmare, sa tragi en duble pana iti iese scena perfecta? in viata ai o sansa, daca o ai si p-aia, o apuci bine,nu, la revedere !
Editat Vin 1 iul 2011 23:04