Principii logice

Initial a scris:

Propozitiile au acelasi subiect: o oaie. De ce mi-l inlocuiesti cu altul: aceeasi oaie ? Propozitiile devenind :

Aceeasi oaie este alba.

Aceeasi oaie nu este alba.

Ţi-am dat explicaţia şi analiza într-o postare anterioară.

"OMUL isi iubeste semenii ca pe sine insuti".- Lao Zi

Io am scris " OMUL "in loc de cum aparea in citatul inteleptului Lao Zi, unde apare "Omul superior"(cum nu toata lumea intelege ca este totusi o ierarhie si m-am ferit de-a scrie asa cum este in citat: "Omul superior").

"Calea inimii este cea care renunta la tot ce tine de logica si legitate si merge prin suflet la intuitie. " Pe mine m-a ajutat foarte mult draga noastra ,Anna Petran, intru intelegerea (cat de cat) a unor aspecte si am citat din exceptionala ei carte: " TAIJIQUAN Sanatate si tinerete sau...Iubire in pasi de dans" si sa nu mai zic de "Evanghelia Eseniana", care a fost , ceel putin pentru mine, o carte initiatica, daca putem spune asa.

Iata, "mai departe scrie-n carte"(dup-o zicere din strabuni), asadar iata si alte intelepciuni :

http://www.crestinortodox.ro/religie-filosofie/experienta-mistica-dionisie-areopagitul-124211.html

LuciaD a scris:

"OMUL isi iubeste semenii ca pe sine insuti".- Lao Zi

Io am scris " OMUL "in loc de cum aparea in citatul inteleptului Lao Zi, unde apare "Omul superior"(cum nu toata lumea intelege ca este totusi o ierarhie si m-am ferit de-a scrie asa cum este in citat: "Omul superior").

"Calea inimii este cea care renunta la tot ce tine de logica si legitate si merge prin suflet la intuitie. " Pe mine m-a ajutat foarte mult draga noastra ,Anna Petran, intru intelegerea (cat de cat) a unor aspecte si am citat din exceptionala ei carte: " TAIJIQUAN Sanatate si tinerete sau...Iubire in pasi de dans" si sa nu mai zic de "Evanghelia Eseniana", care a fost , ceel putin pentru mine, o carte initiatica, daca putem spune asa.

Iata, "mai departe scrie-n carte"(dup-o zicere din strabuni), asadar iata si alte intelepciuni :

http://www.crestinortodox.ro/religie-filosofie/experienta-mistica-dionisie-areopagitul-124211.html

Dragă Lucia, se prea poate să ai dreptate în legătură cu citatul iniţial din Lao Zi şi nu pot să comentez faptul că "Evanghelia Eseniana" a fost pentru tine o carte iniţiatică. Şi eu am avut cărţile mele iniţiatice, să zic aşa. Dar ăsta e un alt subiect şi n-are prea mare relevanţă aici.

Însă dacă vrei, putem face o legătură. Anume că aceste cărţi nu ne-ar transmite absolut nimic dacă n-ar fi scrise respectându-se principiile logicii despre care vorbeam mai sus. În cazul nerespectării acestor principii totul devine confuz şi nu mai înţelegem nimic - practic nu mai există comunicare - şi despre asta era vorba.

Io, din putinul care l-am inteles pana la aceasta data, iti spun asemenea dragei noastre Anna Petran: " Calea inimii este cea care renunta la tot ceea ce tine de logica si legitate si merge prin suflet la intuitie. Este o cale simpla ce nu necesita informare si nici actiune. Este calea nonactiunii si a daruirii de sine, pe care eu-l renunta in favoarea celorlalti iar lumea exterioara este abordata cu sufletul, cu inima. Este specifica zonei est-europene a lumii, se adreseaza corpului sufletesc si se bazeaza pe cultivarea iubirii la nivelul centrului energetic al inimii:Zhong Dantian."

Este simplu ca buna-ziua, vorba aia si daca vrei, poti sa ai o anumita intelegere ca si cum s-ar incadra anumitor "principii logice", sa zicem asa.

Initial a scris:

Utilizatorului de matematica si de filosofie ii este suficient sa stie (dintr-un principiu al ratiunii suficiente) :

- ca 2+2=4, in baza numararii

Asta este ratiunea insuficienta a utilizatorului de matematica !

Dupa Principiul ratiunii suficiente al ratiunii filosofice, un semn conventional + un alt semn conventional asemanator = un alt semn conventional diferit.

Este o tentatie aberanta de a pune pe acelas picior de egalitate matematica si filosofia, ca si când ai spune ca un numar irational este egal cu unul rational. Complementare, da.

Când rationalul devine o necunoscuta, irationalul se încrede ca fiind el insusi un principiu al ratiunii suficiente, notiunea de ratiune insuficienta fiindu-i straina.

Initial a scris:

Propozitiile au acelasi subiect: o oaie. De ce mi-l inlocuiesti cu altul: aceeasi oaie ? Propozitiile devenind :

Aceeasi oaie este alba.

Aceeasi oaie nu este alba.

Bun exemplu de ratiune insuficienta !

Întrebati-l pe oierul becali; de ce aceiasi oaie pote fi alba pe o parte si cu pete

matematice pe partea opusa ?

Cuvântul "boieresti" a fost bine structurat de Academia Româna cu alte cuvinte...

boi, oier si cu infinitivul prezent al verbului a fi...pentru a pune în valoare eruditia matematica în afacerile suspecte ale boierilor si a altor parveniti, de acolo de unde sunt veniti.

Vriies a scris:

Ţi-am dat explicaţia şi analiza într-o postare anterioară.

In enuntul citat nu este specificat : acelasi subiect insotit intotdeauna de un pronume demonstrativ de identitate. In acel enunt sta scris : acelasi subiect.

Inlocuind subiectul o oaie, care, gramatical, este subiect in ambele propozitii, cu alt subiect, oricare ar fi, fie si aceeasi oaie, este o inlocuire fara temei.

Ramane de vazut daca enuntul este corect formulat sau daca modul de alcatuire a exemplelor este specific principiului.

Initial a scris:

In enuntul citat nu este specificat : acelasi subiect insotit intotdeauna de un pronume demonstrativ de identitate. In acel enunt sta scris : acelasi subiect.

Inlocuind subiectul o oaie, care, gramatical, este subiect in ambele propozitii, cu alt subiect, oricare ar fi, fie si aceeasi oaie, este o inlocuire fara temei.

Ramane de vazut daca enuntul este corect formulat sau daca modul de alcatuire a exemplelor este specific principiului.

Măi, frate! Fără temei e doar încăpăţânarea asta a ta de a încerca, cu orice preţ, să demolezi principiul noncontradicţiei.

Tu vrei să arăţi că ai înţeles despre "aceeaşi" că e un pronume demonstrativ de identitate? E lăudabil, felicitări! Dacă vrei te ajut şi-ţi spun că poţi distinge între pronumele demonstrativ de identitate şi adjectivul pronominal demonstrativ de identitate care stă pe lângă alt substantiv - ex.: acelaşi subiect, aceeaşi oaie etc.

Pasul următor ar fi să mergi mai departe (în această tentativă temerară) încercând să sesizezi care-i deosebirea dintre un articol hotărât (de ex., oaia) şi unul nehotărât (de ex., o oaie).

Apoi, ultimul pas (care te va ajuta ca pe viitor să mai vii cu astfel de exemple puerile) ar fi să încerci a înţelege principiul noncontradicţiei - valabil în logică şi implicit în procesul comunicării.

Astfel, reiterez principiul: două enunţuri dintre care unul afirmă iar celălalt neagă acelaşi predicat despre acelaşi subiect, nu pot fi ambele adevărate în acelaşi timp şi sub acelaşi raport.

Reţine, e vorba de acelaşi subiect!

Coroborează toate aceste aspecte şi după aia, eventual, mai discutăm...

Succes!

Vriies a scris:

Măi, frate! Fără temei e doar încăpăţânarea asta a ta de a încerca, cu orice preţ, să demolezi principiul noncontradicţiei.

[...] Astfel, reiterez principiul: două enunţuri dintre care unul afirmă iar celălalt neagă acelaşi predicat despre acelaşi subiect, nu pot fi ambele adevărate în acelaşi timp şi sub acelaşi raport.

Încăpăţânarea ta cu temei este si mai încăpăţânata decât a lui. Temeiul tau este întemeiat doar a reitera enuntul principiului. Teoria fara practica (fara un exemplu concret) este ca o oaie ratacita.

Daca privesti o oaie din profil, nu o poti vedea în acelas timp si pe partea opusa. Doua persoane o pot vedea în acelas timp din doua unghiuri diferite. Unul poate nega afirmatia celuilalt, fiindca el vede în plus ceea ce nu vede celalalt.

Asa si cu principiul noncontradictiei, cel ce vede teoria prin prisma unui exemplu concret, vede mai mult decât cel ce nu vede decât teoria prin prisma ochelarilor de cal mioritic.

Dacă am reiterat principiul, am făcut-o într-un anumit context. Şi asta pentru a sublinia anumite aspecte de care preopinentul nu a ţinut cont în contraexemplele respective.

Ţi-am dat deja două exemple concrete prin care şi un copil de generală ar fi înţeles la ce se referă principiul noncontradicţiei. Dar tu n-ai înţeles. Aşa că nu mai insist, pentru că orice ţi-aş spune ar trece pe lângă tine ca Rapidul prin Dâlga.

Mai departe, faptul că doi sau şapte oameni pot privi din unghiuri diferite un obiect, fiecare sesizând aspecte diferite ale acestuia, n-are nici în clin nici în mânecă cu principiul noncontradicţiei.

Vriies a scris:

Reţine, e vorba de acelaşi subiect!

Enuntul este prost tradus. Cuvantul subiect nu are ce cauta acolo. Limiteaza totul la gramatica.

In logica traditionala, subiectul este definit ca acel ceva caruia ii este raportat un predicat. Definitia arata cum identifici un subiect. Nimic mai mult, precum in gramatica.

Cautati principiul scris in limba greaca, apoi tradus in franceza, germana, engleza si la filosofi sau iubitori de filosofie in limba română.

Vriies a scris:

Mai departe, faptul că doi sau şapte oameni pot privi din unghiuri diferite un obiect, fiecare sesizând aspecte diferite ale acestuia, n-are nici în clin nici în mânecă cu principiul noncontradicţiei.

Cele trei exemple sunt scrise in baza enuntului prost tradus. Cautand sa-l evidentiez prin includerea unor subiecte articulate cu articol nehotarat (o oaie), respectiv hotarat (trecutul, gândul) si a unor predicate exprimate prin verbe copulative care lasa loc de indoiala (a părea).

A se vedea: subiectivitatea data de a însemna (verb copulativ) si prevestirea, care inca nu-i o certitudine, a deveni (verb copulativ). Ambele intra in componenta predicatelor.