nimeni d’nimic a scris:Acuma, daca prin absurd un dumnezeu de tipul celor carora ne prost-ernam, ne-ar observa, tu ce impresie ai? ca s-ar amesteca?
Eu cred ca nu s-ar amesteca intrucat, ceea ce a avut de spus, "a zis", la facere; mecanismul, sistemul existential a fost pus in functiune si dumnealui se odihneste, nu mai are nici o grija, suntem pe cont propiu, totul functioneaza bazat pe "premisele" intru care a foast creat sistemul.
In plus, un posibil Dumnezeu, nu are nimic de-a face cu bolboroselile noastre despre el, vorba aia, el a creat pana si capacitatea de a gandi si pe cea de a devebi incredintat de ceva (orice), cum oare ar putea creatia sa il cuprinda pe creator pana ce ea nu va fi ajuns la fel ca el, divina?
Si daca creatia este deja divina, atunci de ce este in relatie de neputinta, cu realitatea aceasta care o obliga sa existe asa cum dicteaza legile ei (realitatii)? ca sa nu ma vorbim despre tipul de divin care ar fi realul divin, e plin de dumnezei frate, unul mai adevarat ca altul, motiv pentru care am o mare dilema: sunt nehotarat, fiecare credincios prea-slaveste dumnezeul lui si blameaza pe al celuilalt: "eu cu cine (sa) votez?".
Este plauzibil ceea ce ai afirmat mai sus, cat despre dilema ta, raspunsul este simplu: cerceteaza, documenteaza-te, compara, analizeaza si iti vei da seama de multe lucruri. Asta daca esti in cautarea adevarului, daca nu, rezumata-te la ce fac ceilalti oameni, adica nimic. Mananca, realizeaza excretia, se inmultesc etc. Lucru care nu ne diferentiaza nici macar de viermi.
@mircea_hodor
Dumnezeu este interesat de masura luptei nostre cu noi insine,cu viciile noastre,cu slabiciunile noastre,imbolditi de dorinta de a deveni cu adevarat liberi(de orice sclavie,sau dependenta interioara)...o exemplificare;Steinbeck,(sau Stendall-nu-mi amintesc bine)in" Jurnalul Fericirii "-un roman autobiografic cu relatari din perioada petrecuta in inchisorile politice comuniste-spune la un moment dat.."Ei ne-au luat totul...dar nici nu stiu cit de mult ne-au dat;La ce credeti ca facea referire?;omul asta a fost privat de orice potentiala slabiciune,nu putea fi gurmand,fumator,betiv,depravat,(caci lipsa oricarei tentatii de acest gen a creat la inceput obisnuinta,iar mai apoi caracter),ba la un moment dat nici frica de moarte nu mai avea caci poate chiar si-o dorea(in raport cu torturile la care era supus zilnic).Omul asta devenise cu adevarat liber,caci nu mai era conditionat de nimic,nu mai avea frica de nimic;
Dumnezeu ne vrea puternici(asa cum a avut puterea IIsus atunci cind s-a sacrificat ptr.noi),indiferent insa de crezul fiecaruia(caci nu e neaparat obligatoriu sa si credeti in Biblie-parerea mea),dumnezeu vrea ca entitatea noastra spirituala(cea care ne defineste,si ne individualizeaza) sa se intoarca la el mult mai elevata,mai informata,mai constienta vizavi de notiunea de rau sau bine.
Da, foarte bine punctat. De altfel, cu alte cuvinte, asta am sustinut si eu de multe ori.
