Buna ziua, am si eu niste intrebari.

Robertiulian1803 a scris:

Era vorba despre zilele Creatiei. Zile pur si simplu, literal. Ne-simbolic. Exprimate clar: "astfel a fost o seara si apoi a fost o dimineata. Aceasta a fost ziua a..." La fel pentru fiecare zi, sa fie clar. King1, exemplificarea cu cataclismul e un exercitiu imposibil de imaginatie. Stim din Scripturi ce va urma...iar dupa ce va urma, nu va exista nici o informatie distorsionata.

Nu stiu cat e de clar tinand cont ca erau zile dupa socoteala Domnului, nu a noastra :)

Era doar un simplu exercitiu de imaginatie.

King1 a scris:

Nu stiu cat e de clar tinand cont ca erau zile dupa socoteala Domnului, nu a noastra

Era doar un simplu exercitiu de imaginatie.

Chiar foarte clar, intrucat Domnul a inspirat Scripturile pentru intelesul nostru, nu pentru alta socoteala.

Era un exercitiu de imaginatie a ceva imposibil in realitate, asta subliniam. Daca aduci vreun exemplu, fie si imaginar, trebuie sa aiba o sansa de a se intampla in realitate insa exercitiul tau e complet imposibil.

Robertiulian1803 a scris:

Chiar foarte clar, intrucat Domnul a inspirat Scripturile pentru intelesul nostru, nu pentru alta socoteala.

Era un exercitiu de imaginatie a ceva imposibil in realitate, asta subliniam. Daca aduci vreun exemplu, fie si imaginar, trebuie sa aiba o sansa de a se intampla in realitate insa exercitiul tau e complet imposibil.

Nu sunt de acord cu aceasta supozitie a ta si nici nu voi fi. Pamantul nu are cum sa aiba cateva mii de ani si nici Biblia nu sustine asta daca esti atent :)

Ai citit partea asta? "Cand se va redezvolta tehnologia si oamenii isi vor aminti de aceste lucruri transmise din stramosi vor zambi si vor spune ca sunt "povesti". Multi considera Biblia o poveste, dar tot ce are la baza e pura stiinta si istorie. Si totul vine de la Dumnezeu." Heruvimul din Ezechiel, spre exemplu, este o nava, un soi de racheta. Cei care nu stiu sa interpreteze in prezent vad acea descriere ca o povestioara. Nimic mai gresit.

Tocmai fiind atent la Biblie am descoperit ca pamantul nu are mai mult de cateva mii de ani vechime. Iar "heruvimul din Ezechiel" este faptura vie, asa scrie acolo. Cica "un soi de racheta" :) - ce ti-e si cu imaginatia asta...

Robertiulian1803 a scris:

Tocmai fiind atent la Biblie am descoperit ca pamantul nu are mai mult de cateva mii de ani vechime. Iar "heruvimul din Ezechiel" este faptura vie, asa scrie acolo. Cica "un soi de racheta" - ce ti-e si cu imaginatia asta...

Deci sa inteleg ca dupa tine Biblia e o poveste? Nu prea ai inteles mare lucru...

Uite, e o masinarie zburatoare - am ingrosat amanuntele definitorii:

4. M-am uitat, şi iată că a venit de la miazănoapte un vânt năpraznic, un nor gros, şi un snop de foc, care răspândea de jur împrejur o lumină strălucitoare, în mijlocul căreia lucea ca o aramă lustruită, care ieşea din mijlocul focului.

5. Tot în mijloc, se mai vedeau patru făpturi vii, a căror înfăţişare avea o asemănare omenească.

6. Fiecare din ele avea patru feţe, şi fiecare avea patru aripi.

7. Picioarele lor erau drepte, şi talpa picioarelor lor era ca a piciorului unui viţel, şi scânteiau ca nişte aramă lustruită.

8. Sub aripi, de cele patru părţi ale lor, aveau nişte mâini de om; şi toate patru aveau feţe şi aripi.

9. Aripile lor erau prinse una de alta. Şi când mergeau, nu se întorceau în nici o parte, ci fiecare mergea drept înainte.

10. Cât despre chipul feţelor lor era aşa: înainte, toate aveau o faţă de om; la dreapta lor, toate patru aveau câte o faţă de leu, la stânga lor, toate patru aveau câte o faţă de bou, iar înapoi, toate patru aveau câte o faţă de vultur.

11. Aripile fiecăreia erau întinse în sus, aşa că două din aripile lor ajungeau până la cele învecinate, iar două le acopereau trupurile.

12. Fiecare mergea drept înainte, şi anume încotro le mâna duhul să meargă, într-acolo mergeau; iar în mersul lor nu se întorceau în nici o parte.

13. În mijlocul acestor făpturi vii era ceva ca nişte cărbuni de foc aprinşi, care ardeau; şi ceva ca nişte făclii umbla încoace şi încolo printre aceste făpturii vii; focul acesta arunca o lumină strălucitoare, şi din el ieşeau fulgere.

14. Făpturile vii însă când alergau şi se întorceau, erau ca fulgerul.

15. Mă uitam la aceste făpturi vii, şi iată că pe pământ, afară de făpturile vii, era o roată la fiecare din cele patru feţe ale lor.

16. Înfăţişarea acestor roţi şi materialul din care erau făcute, păreau de hrisolit, şi toate patru aveau aceeaşi întocmire. Înfăţişarea şi alcătuirea lor erau de aşa fel încât fiecare roată părea că este în mijlocul unei alte roţi.

17. Când mergeau, alergau pe toate cele patru laturi ale lor, şi nu se întorceau deloc în mersul lor.

18. Aveau nişte obezi de o înălţime înspăimântătoare, şi pe obezile lor cele patru roţi erau pline cu ochi de jur împrejur.

19. Când mergeau făpturile vii, mergeau şi roţile pe lângă ele; şi când se ridicau făpturile vii de la pământ, se ridicau şi roţile.

20. Unde le mâna duhul să meargă, acolo mergeau, încotro voia duhul; şi împreună cu ele se ridicau şi roţile, căci duhul făpturilor vii era în roţi.

21. Când mergeau făpturile vii, mergeau şi roţile; când se opreau ele, se opreau şi roţile; când se ridicau de pe pământ, se ridicau şi roţile; căci duhul făpturilor vii era în roţi.

22. Deasupra capetelor făpturilor vii era ceva ca o întindere a cerului, care semăna cu cristalul strălucitor, şi se întindea în aer sus peste capetele lor.

23. Sub cerul acesta, aripile lor stăteau drepte, întinse una spre alta, şi mai aveau fiecare câte două aripi, care le acopereau trupurile.

24. Când umblau, am auzit vâjâitul aripilor lor ca vâjâitul unor ape mari, şi ca glasul Celui Atotputernic. Când mergeau, era un vuiet gălăgios, ca al unei oştiri; iar când se opreau, îşi lăsau aripile în jos.

25. Şi venea un vuiet care pornea de deasupra cerului întins peste capetele lor; iar când se opreau îşi lăsau aripile în jos.

26. Deasupra cerului care era peste capetele lor, era ceva ca o piatră de safir, în chipul unui scaun de domnie; pe acest chip de scaun de domnie se vedea ca un chip de om, care şedea pe el.

27. Am mai văzut iarăşi o lucire de aramă lustruită ca nişte foc, înăuntrul căruia era omul acesta, şi care strălucea de jur împrejur; de la chipul rărunchilor lui până sus, şi de la chipul rărunchilor lui până jos, am văzut ca un fel de foc, şi de jur împrejur era înconjurat cu o lumină strălucitoare.

28. Ca înfăţişarea curcubeului, care sta în nor într-o zi de ploaie, aşa era şi înfăţişarea acestei lumini strălucitoare, care-l înconjura. Astfel era arătarea slavei Domnului. Când am văzut-o, am căzut cu faţa la pământ, şi am auzit glasul Unuia care vorbea.

King1, intelege ce vrei ca atata poti. Biblia nu-i poveste, nu-i fictiune. Si heruvimii aia sunt fapturi vii, nu masinarii, rachete etc.

Robertiulian1803 a scris:

King1, intelege ce vrei ca atata poti. Biblia nu-i poveste, nu-i fictiune. Si heruvimii aia sunt fapturi vii, nu masinarii, rachete etc.

Tocmai ca intelegerea mea e mai vasta decat la cei care se statornicesc cu gandirea la metaforele care arata, totusi, in mod categoric, anumite lucruri evidente.

Aaa... si uite inca ceva Marinel, ca tu ziceai ca tu esti mai pragmatic si nu prea iti pasa cum sta treaba la fundamente daca poti explica fenomenul si la un nivel mai ridicat. Dar poate daca nu se umbla direct la fundamente, constiinta nu va putea fi explicata. Si asta datorita iluziilor pe care ni le prezinta constiinta, in principal iluzia timpului. De exemplu toata fizica e descrisa ca evolutia fenomenelor in timp. Si la nivelul la care e acum fizica, e ok acest lucru. Dar daca ceea ce spun eu aici, faza cu structura matematica, e adevarat, atunci pur si simplu nu mai ai timp. Si primul fenomen care e in mod direct afectat de acest lucru e constiinta. Practic constiinta nu poate fi explicata in niciun fel apeland la conceptul de timp. Trebuie sa fie inteleasa strict dintr-un punct de vedere static. Si apoi sa se afle cum anume este generata iluzia de timp. Bine... o sa fie ceva de genul datorita amintirilor incorporate in structura matematica, dar raman de aflat exact detaliile. Lucrurile astea trebuiesc neaparat intelese pentru ca altfel umbli pe drumuri gresite. In alte locuri mai merge: ca se invarte Pamantul in jurul Soarelui sau Soarele in jurul Pamantului, tot aia e. Merge si asa cat de cat. Dar in cazul constiintei, daca nu adopti solutia radicala, aceea a renuntarii la conceptul de trecere a timpului si nu adopti viziunea structurii matematice statice, nu ajungi nicaieri. Daia sunt importante lucrurile astea, pentru a putea intelege exact care-i treaba cu unele fenomene, cel mai important fiind dupa parerea mea cel al constiintei.

Roalexct, in 25 Aug 2013 - 04:41 AM, a spus:

Roalexct a scris:

Dumnezeu exista? Daca da suntem creeatiile Lui? Bun, Daca exista, si suntem creeatiile lui atunci de ce a dorit sa ne creeeze ? Cu ce scop ?

Dumnezeu există ? În funcţie de omul căruia i-ai adresat această întrebare, vei primi un răspuns afirmativ, sau negativ. Oamenii se împart în două categorii: cei care cunosc lumea în mod empiric, adică prin simţuri, şi cei care cunosc lumea în mod raţional, adică doar prin raţionament. Cei care cunosc lumea prin simţuri, vor spune că Dumnezeu nu există, deoarece, simţul tactil, vizual, olfactiv, auditiv sau gustativ, nu-l detectează pe nicăieri. Deci, nu există. În schimb cei care cunosc lumea prin raţionamente, vor spune că Dumnezeu, sau oricum, un Creator al lumii, există. De exemplu, analizează şi raţionează ce am scris eu în acest text, şi în cele care urmează după el. Concluzia mea, bazată pe raţionament, îmi spune că lumea e creată.

De ce a dorit Dumnezeu să ne creeze ? O întrebare la care e limpede că nu avem răspunsuri, ci doar teorii...raţionale. În primul rând, Dumnezeu e un creator, şi deci a creat tot ce se poate crea, de la bine, până la rău, şi de la ideal, până la material.

Pentru a ne face o idee despre lume, trebuie să fim familiarizaţi cu ideile filosofice care se ocupă de realitatea existenţei. Menţionez în acest scop ideea lui Descartes care se îndoia de existenţa realităţii, afirmând că e posibil să trăim într-un vis, iar lumea să nu fie reală. Oricum nu avem de unde şti dacă trăim în realitate sau nu, dar ştim un lucru: "gândim, şi asta ne face să existăm ca fiinţe care percep existenţa ca realitate". Oare ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista fiinţe gânditoare care să perceapă realitatea ? Ar mai exista această realitate ? E o întrebare ce l-a frământat şi pe filosoful George Berkeley, care şi-a pus întrebare: "dacă într-o pădure cade un copac, şi nu e nimeni acolo să-l audă, acel copac mai produce sunet ?". Adică, realitatea e prezentă şi dacă nu există vreo conştienţă care să o perceapă ?

Poate chiar pentru asta am fost creaţi ca fiinţe gânditoare, pentru a "ţine existenţa" în fiinţare. Fără fiinţe gânditoare, existenţa n-ar mai...exista, pentru că nu ar fi cine să o perceapă.

E la fel ca un joc pe calculator: fără un monitor care să afişeze graficul, jocul ar exista doar sub formă de funcţii matematice pe un hard. De aici, eu concluzionez că lumea este o realitate matematică, pe care raţiunea o interpretează ca fiind realitate materială.

Roalexct a scris:

De ce a vrut sa isi jertfeasca propriul Fiu? Dumnezeu putea sa ne ierte fara sa Il omoram pe IIsus.

Trebuie să citeşti tot ce e scris în Biblie, pentru a afla răspuns la această întrebare. Acolo, în Scripturi, e scris că Dumnezeu a spus aşa: "Plata păcatului este moartea". Adică, nimeni nu poate ieşi din păcat, decât prin moarte. Orice om trebuie să plătească păcatul făcut de Adam şi Eva, prin moarte: spirituală şi materială.

Dar cum Dumnezeu nu-şi încalcă niciodată poruncile, nu o putea călca nici pe aceasta, astfel încât nu putea să ierte pe om, adică să-i şteargă păcatul, fără ca el să moară, sau....să se găsească altcineva să moară în locul lui. Şi s-a găsit: cel care a murit în locul omului, a fost chiar Dumnezeu. Dumnezeu în chip de om.

Ce s-ar fi întâmplat dacă Dumnezeu l-ar fi iertat pe om, fără ca cineva să plătească cu moartea această eliminare a păcatului ? Evident, ar fi venit "Acuzatorul", adică Satan, şi i-ar fi spus lui Dumnezeu: "Alo, Dumnezeule, nu eşti drept: ţi-ai încălcat cuvântul, şi nu ai făcut ca cineva să plătească pentru păcat, aşa cum ai spus de la început !"

King1 a scris:

Uite, e o masinarie zburatoare - am ingrosat amanuntele definitorii:

5. Tot în mijloc, se mai vedeau patru făpturi vii, a căror înfăţişare avea o asemănare omenească.

6. Fiecare din ele avea patru feţe, şi fiecare avea patru aripi.

7. Picioarele lor erau drepte, şi talpa picioarelor lor era ca a piciorului unui viţel, şi scânteiau ca nişte aramă lustruită.

8. Sub aripi, de cele patru părţi ale lor, aveau nişte mâini de om; şi toate patru aveau feţe şi aripi.

Daca asta este descrierea unei masini zburatoare ....eu sunt patriarhul Constantinopolului

King1 a scris:

Nu stiu cat e de clar tinand cont ca erau zile dupa socoteala Domnului, nu a noastra

Dumnezeul vostru este inafara timpului, nu are nevoie sa tina socoteala zilelor.

Iar formula " a fost seara si a fost dimineata" ( citat din memorie) este cea mai buna dovada ca este vorba de zile de 24 de ore. Doar nu s-o fi invartit mai incet pamantul decat o face in prezent......