Buna ziua, am si eu niste intrebari.

Souls Destroyer a scris:

Vrei sa zici ca daca vroia, in loc de a^2 + b^2 = c^2, putea sa faca = c^3 ?

Da, normal.

King1 a scris:

Da, normal.

Tu ai facut clasa a 8-a de matematica ma ? Ai inteles ceva din ce-ai facut acolo ? Doamne apara si pazeste.

Uite, sa nu zici ca sunt rau. Demonstratia Teoremei lui Pitagora:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Teorema_lui_Pitagora

:rot:

1. nu

2. rămasă fără obiect

3. vezi 1

InPing a scris:

Asa...ce voiam sa intreb...tu poti emite o formula universala a Existentei? Sau macar ceva p'acolo...

Eu ? N-au facut-o marile genii ale omenirii...

Oricum, de obicei la ideea de baza poti ajunge mult mai usor decat poti descoperi detaliile. De exemplu, oricine isi da seama ca pentru a zbura iti trebuie aripi. Dar de aici si pana la a construi un avion e cale lunga.

Eu doar va ofer ideea de baza pentru cele mai profunde intrebari ale omenirii: "Care-i treaba cu existenta ?" Raspunsul e simplu (dupa ce iti dai seama): "Totul e o structura matematica, iar matematica exista de la sine. Iar constiinta e sensul generat de substructurile matematice numite creiere." Problema de a ajunge la acest adevar ultim sunt toate iluziile care ne induc in eroare: culori, sunete, sentimente, copaci, munti, campii, stele, spatiu, timp. Toate iluziile astea au darul de a te duce pe cai ocolitoare. Daia oamenii au ajuns mereu la concluzii gresite gen: suflet, Dumnezeu, lume fizica, legi ale fizicii. Dar odata ce dai toate iluziile astea la o parte, ramai cu adevarul ultim: matematica+sens. Detaliile evident sunt complicate si poate nimeni nu le va descoperi vreodata. Dar macar poti muri impacat ca a existat un tip Abc2009ro care v-a luminat cu privire la esenta Existentei.

@S.D. ai vazut vreodata o gaina taiata? Ii sare corpul in directii necontrolate. Asa pare argumentatia ta - influentata chiar si de o pisare. Nu asa se face tata.

Cum adica ?

Souls Destroyer a scris:

Tu ai facut clasa a 8-a de matematica ma ? Ai inteles ceva din ce-ai facut acolo ?

Cred ca nu ai inteles. Din moment ce lumea functioneaza pe baza legilor/regulilor create de Dumnezeu, e clar ca poate face orice schimbari logice sau ilogice.

Cu toate acestea nu e cazul. In lumea noastra totul functioneaza pe logica, o logica apartinand unei divinitati cu capacitati infinite.

King1 a scris:

Cred ca nu ai inteles. Din moment ce lumea functioneaza pe baza legilor/regulilor create de Dumnezeu, e clar ca poate face orice schimbari logice sau ilogice.

Cu toate acestea nu e cazul. In lumea noastra totul functioneaza pe logica, o logica apartinand unei divinitati cu capacitati infinite.

Cum zici tu.

Souls Destroyer a scris:

Nu exista spatiu real. E doar iluzie.Uite, odata de la prea multa oboseala nu mai puteam percepe spatiul. Mergeam pe strada si desi vedeam imaginile schimbandu-se in jurul meu, nu simteam ca merg. Simteam ca stau pe loc si niste imagini la nimereala se schimba pe langa mine. Practic nu mai puteam percepe spatiul. (Adica nu mai aveam qualia de spatiu, ca spatiu ca atare oricum nu exista.) Alte dati am niste senzatii de vad un obiect care se afla la 1m de mine, ca si cum ar fi la 10m. Daca stau sa analizez pixelii din campul vizual, sunt aceiasi. Doar senzatia de spatiu e schimbata. Asa ca nu te mai lasa indus in eroare de propria-ti constiinta. Nimic din ce iti ofera constiinta nu se afla acolo. Nici macar cele mai elementare concepte de spatiu si timp.

Cum se formează impresia de spaţiu? Prin combinarea imaginilor puţin diferite provenite de la ambii ochi. Experienţa din copilărie ne ajută apoi să deducem distanţele din această diferenţă. Da, uneori ne înşelăm. Dar în covârşitoarea majoritate a cazurilor nu greşim. Altfel nu ar fi posibil jocul de baschet, sau alte jocuri asemănătoare, pur şi simplu, omul primitiv nu ar fi putut vâna, iar noi nu am fi existat.

Experienţa ta are importanţă psihologică, nu matematică. Da, atunci când creierul este ocupat cu procesarea altor informaţii, imaginile sau sunetele externe pot fi ignorate. Dar ele există, independent de noi, sunt percepute, de exemplu, de alţi oameni în mod corect. Şi da, în acest exemplu, eşti într-o stare de "conştiinţă alterată".

Nu numai pentru religii. Drapelul naţional este un simbol extrem de important pentru cetăţenii unei ţări. Culorile clubului sunt importante pentru suporterii unor echipe de fotbal, alte simboluri sunt importante pentru diverse alte grupuri, ele menţin conştiinţa de grup, ajută la consolidarea grupului, şi au un impact emoţional deosebit.

Dar valoarea acestor simboluri este subiectivă, adică ea este percepută în mod diferit în afara grupului, uneori chiar ca o ofensă, şi chiar în interiorul grupului.

Gândeşte-te la cel mai important simbol creştin - crucea, şi la modul diferit în care este ea percepută de catolici, ortodocşi şi protestanţi.

Ţie ţi se pare că acestea ar fi teme de veşnic interes pentru umanitate, mie nu. Chiar dacă sunt singurul care ar avea această părere, ea demonstrează că factorul subiectiv intervine.

Mie mi se pare că libertatea de aici de pe Pământ este cea mai importantă. Da, sunt subiectiv. Acestea sunt simple păreri.

Ceea ce contează sunt doar rezultatele.

Marinel a scris:

Cum se formează impresia de spaţiu?

Ai zis bine, "impresia". Ca spatiu ca atare nu exista. Exista doar anumite relatii in cadrul acelei structuri matematice. Iar anumite relatii descriu creierul. In jurul lor sunt alte relatii care descriu copacii, blocurile, etc. Iar intre aceste 2 seturi de relatii, exista relatii de legatura. Din toate astea, rezulta tipul de experiente constiente pe care le avem noi si le numim spatiu, timp si altele. Relatiile astea se repeta intr-un fel sau altul la alte nivele (vezi de exemplu similaritatea dintre legea lui coulomb si cea a lui newton pentru gravitatie). Dar pentru ca nu se repeta fix la fel, acolo nu mai apar constiinte. Si astfel ca desi la nivelul nostru vedem spatiu si timp (teoria relativitatii), la alte nivele vedem electricitate si magnetism. Ele dpdv matematic, sunt aceleasi lucruri, dar pentru ca relatia dintre ele si constiinta noastra nu e identica in ambele cazuri, le vedem ca lucruri total diferite. Dar in principiu ti-ai putea imagina constiinte create la un nivel de asa natura incat sa perceapa electromagnetismul ca spatiu-timp si spatiu-timpul nostru sa il perceapa ca electromagnetism.

Dar la modul absolut, nu exista nici spatiu-timp, nici electromagnetism, nici nimic altceva concret. Exista doar relatii matematice abstracte.