In cazul unui cuvant polisemantic, orice dictionar ordoneaza si numeroteaza explicatiile conform frecventei lor de utilizare. Astfel, exista un inteles primar al termenului, apoi unul secundar s.a.m.d., la sfarsit fiind enumerate sensurile mai rare care i se dau termenului. Daca este vorba de omonime, atunci cuvintele capata titluri distincte in dictionar si sunt ordonate tot in functie de frecventa. De asemenea, exista mutatii in ceea ce priveste sensul care i se da unui anumit cuvant. Dictionarele noi publicate sub autoritatea unui centru acreditat de studii lingvistice sunt cele reprezinta punctul de referinta pentru un termen, nu dictionare vechi sau publicate de un autor sau altul, indiferent de gradul de celebritate al autorului. In cazul cuvantului de mai sus este dincolo de orice dubii faptul ca sensul primar al termenului de "jidan" este un sinonim pentru "evreu" (indiferent de dictionarul din care citam). De ce consideri (@Blues) ca oamenii nu au dreptul de a fi informati in mod corect?
Asemanator este si in cazul termenului de "intelepciune". Semnificatia acestui cuvant a suferit diverse mutatii in timp in cadrul aceleiasi culturi si variaza, de asemenea, in functie de cultura poporului care il utilizeaza. Un fapt este ca acest cuvant, spre diferenta de primul, are intotdeauna semnificatii "pozitive" in dictionare, insa uneori, dupa cum a remarcat anterior colegul de forum, se utilizeaza si in sens ironic sau peiorativ, desi aceasta "nuanta" nu a fost surprinsa de niciun dictionar.
Sa va spun acum o gluma:
Se povesteste ca la o conferinta pe teme de epistemologie (daca imi aduc bine aminte) o mare personalitate stiintifica sustinea ca exista afirmatie, exista negatie si mai exista dubla negatie cu sens de afirmatie dar, ca "sub nicio forma nu exista dubla afirmatie cu sensul de negatie", la care cineva din sala a replicat cu umor si dand din cap: "da, da..." :)
