Femeile si vorbitul mult

Cred ca barbatii nu cad in pacatul asta pt. ca subiectele care ii preocupa pe ei sunt mult mai putine. Femeile sunt interesate de tot felul de chestii (unele prostesti, asa e) care pe ei ii lasa rece, de-aia au si subiecte de discutie mai multe. Si foarte des ajung sa monologheze.

harald a scris:

Dă-mi voie să fiu mândru de mine :P . Cred că eram prin clasa a doua când am ajuns prima dată la o părere de genul ăsta, exprimată la nivelul meu de înţelegere de-atunci. Azi nu cred că mai e politically correct să spunem aşa ceva, dar asta nu schimbă realitatea, evident.

Excelent.

Cand vorbim de capacitatea de a constata lucrurile asa cum sunt ele, termenul de "politically corect" deja isi pierde sensul.

`Andreea a scris:

Punct de pornire pentru ce?

Pentru propria ta analiza.

Poate reusesti sa definesti care e rolul tau in raport cu mama .

5 o a scris:

Poate reusesti sa definesti care e rolul tau in raport cu mama .

Asta e o problema ca la testele grila, am mai multe variante posibile si predeterminate de raspuns, iar eu trebuie sa aleg in care dintre ele ma incadrez?

`Andreea a scris:

Asta e o problema ca la testele grila, am mai multe variante posibile si predeterminate de raspuns, iar eu trebuie sa aleg in care dintre ele ma incadrez?

Din pacate da.

Pentru sedintele de psihoterapie percep tarif.

5 o a scris:

Si mamele lor la fel, tot rara avis.

E posibil ca în unele cazuri să fie un fel de deformare profesională "pe invers"?

Ştiu o tipă în RO pe care o admir pentru cât de puţin şi la obiect vorbeşte (deşi face glume şi povesteşte diverse, dar numai când asta e appropriate ). Maică-sa se comportă cam la fel, exact cum spui, dar a fost toată viaţa învăţătoare. E posibil să fi vorbit atât de mult la şcoală, încât acasă să fi comunicat cu fiica doar când era într-adevăr nevoie şi astfel să se explice inapetenţa ambelor pentru vorbăria inutilă?

Cred ca barbatii au simtul competitiei mai dezvoltat, asa incat vorbaria lor are scopul de a convinge interlocutorul.Cei care vorbesc mult ori nu reusesc sa convinga din cuvinte putine, ori le place sa se auda cum combat, considera ca asa isi manifesta superioritatea, chestii din astea, barbatesti.

Femeile insa cred ca au totusi o placere genetica de a comunica, orice si cat mai mult.

Mie vorbitul imi pare o pierdere de energie, iar pentru cei care au un surplus de energie, poate fi o solutie pentru a evita supraincarcarea. Cei care au o energie echilibrata si, cu atat mai mult, cei care sunt pe deficit, nu simt nevoia sa faca risipa din asta.

harald a scris:

E posibil ca

La momentul de fata, au scris pe topicul acesta, 4 femei si 5 barbati, dar tot nu s-a putut concluziona daca vorbaria femeilor este o calitate sau un defect!

Eu propun sa il mutam la aria de psihologie. Intrucat nimeni nu are ceva de spus pe tema data!

Doar ca la psihologie se pricep toti.

`Andreea a scris:

Asadar, in ce masura vorbitul muuult este un "pacat" specific feminin? Ori poate o fi vreo calitate, mai stii?

Daca si spune ceva cand vorbeste e bine, este o metoda de descarcare al energiei acumulate, cred. Si mie-mi place sa vorbesc!!!