Deschid topicul acesta inspirata fiind de faptul tocmai am incheiat o conversatie mult prea lunga cu o amica. Vorbim o data sau de doua ori la telefon, o apreciez si o stimez mult, ii sunt recunoscatoare, insa cand incepe sa vorbeasca, nu se mai opreste (ce-i drept, este si o persoana erudita), povesteste despre filme, despre tot ceea ce face de cand nu am mai vorbit/nu ne-am mai intalnit etc.
Am cunoscut si barbati care atunci cand incepeau sa vorbeasca uitau sa se mai opreasca, insa mult mai putini.
Asadar, in ce masura vorbitul muuult este un "pacat" specific feminin? Ori poate o fi vreo calitate, mai stii?
Din ce cauze apare asta?
p.s. : da, cred ca si eu vorbesc cam mult, insa vorbesc mult mai putin decat vorbeam atunci cand eram mai tanara. 



...barfa controlata, e amuzant tare