Pot fi oamenii educati altfel decat prin frica ?

Vriies a scris:

In linii mari este foarte corect.

Si cusururile care ar fi?

The Unknown a scris:

Unii nici de frica nu sint interesati in a se educa putin!!! considera pierdere de timp.

Frica e o metoda barbara de educatie.

Fiero a scris:

Si cusururile care ar fi?

Nu sunt prea multe. Nu am citit toata cartea, mai degraba pot spune ca am rasfoit-o si personal impartasesc in mare opinia lui. De exemplu sunt total de acord cu neajunsurile metodei educationale behavioriste (si am si mentionat asta in niste postari anterioare), anume acea "modificare comportamentala", pe care autorul o descrie foarte bine. In opinia mea asta nu e o metoda de educatie valida, in sens umanist, adica de "crestere" si "cultivare" a individului, ci una de "determinare" , de inducere si impunere a unui comportament, care de fapt nu educa ci maltrateaza individul-prihologic vorbind.

Ce mi s-a parut mie totusi ca nu ar fi tocmai in regula? Ei bine, si te rog sa ma contrazici daca tu consideri ca gresesc, am sesizat o anumita orientare religioasa subtila in expresii ca "imparatia domnului" si altele. Personal, consider ca educatia trebuie facuta dincolo de orice intentie sau conotatie religioasa.

In rest e ok si n-am ce sa-i reprosez.

Vriies a scris:

Nu sunt prea multe. Nu am citit toata cartea, mai degraba pot spune ca am rasfoit-o si personal impartasesc in mare opinia lui. De exemplu sunt total de acord cu neajunsurile metodei educationale behavioriste (si am si mentionat asta in niste postari anterioare), anume acea "modificare comportamentala", pe care autorul o descrie foarte bine. In opinia mea asta nu e o metoda de educatie valida, in sens umanist, adica de "crestere" si "cultivare" a individului, ci una de "determinare" , de inducere si impunere a unui comportament, care de fapt nu educa ci maltrateaza individul-prihologic vorbind.

Ce mi s-a parut mie totusi ca nu ar fi tocmai in regula? Ei bine, si te rog sa ma contrazici daca tu consideri ca gresesc, am sesizat o anumita orientare religioasa subtila in expresii ca "imparatia domnului" si altele. Personal, consider ca educatia trebuie facuta dincolo de orice intentie sau conotatie religioasa.

In rest e ok si n-am ce sa-i reprosez.

Nu pot sa te contrazic, pt. ca am citit doar recenzia cartii, insa fragmentul postat, ce face parte din recenzia respectiva, mi-a placut asa tare incat m-a facut sa caut cartea. Si am avut noroc, am gasit-o pe Scribd. Sper sa reusesc sa o tiparesc cat mai curand la imprimanta. Dar sunt de aceeasi parere cu tine: religia n-ar trebui sa fie inclusa in educatia unui copil, doar ajuns la maturitate el poate fi capabil sa discearna daca vrea cu adevarat sa adere la o religie sau nu si nu e deloc corect ca parintii sa isi doreasca ca odraslele lor sa ii urmeze in religia de care apartin si sa incerce sa le-o impuna, folosindu-se de capacitatea lor de discernamant diminuata (datorita varstei).

Da, cam asa...Totusi, aici as vrea sa nuantez putin. Categoric niciun fel de religie specifica, caracteristica societatii noastre actuale (de felul "ism"-elor: crestinism, iudaism, islamism, hinduism etc.) n-ar trebui impusa sau indusa in mod subtil in mintea frageda a unui copil. Singurul lucru care se poate face din aceasta perspectiva, dupa mine, este explicarea treptata, pe masura ce copilul devine capabil sa inteleaga, a ideii unei "religii cosmice" sau a unei "religiozitati cosmice", daca pot spune asa, dar care nu are nimic de-a face cu un Dumnezeu si Zei ganditi dupa tiparele oamenilor. Este vorba de ceva apropiat intelegerii religiei in sensul lui Spinoza si Einstein, ca sentiment de apartenenta la un tot inglobator in care valorile esentiale sa fie: respectul pentru viata si pentru orice fiinta, adevarul, binele, frumosul, cunoasterea, libertatea, responsabilitatea si nu in ultimul rand, iubirea.

Vriies a scris:

Da, cam asa...Totusi, aici as vrea sa nuantez putin. Categoric niciun fel de religie specifica, caracteristica societatii noastre actuale (de felul "ism"-elor: crestinism, iudaism, islamism, hinduism etc.) n-ar trebui impusa sau indusa in mod subtil in mintea frageda a unui copil. Singurul lucru care se poate face din aceasta perspectiva, dupa mine, este explicarea treptata, pe masura ce copilul devine capabil sa inteleaga, a ideii unei "religii cosmice" sau a unei "religiozitati cosmice", daca pot spune asa, dar care nu are nimic de-a face cu un Dumnezeu si Zei ganditi dupa tiparele oamenilor. Este vorba de ceva apropiat intelegerii religiei in sensul lui Spinoza si Einstein, ca sentiment de apartenenta la un tot inglobator in care valorile esentiale sa fie: respectul pentru viata si pentru orice fiinta, adevarul, binele, frumosul, cunoasterea, libertatea, responsabilitatea si nu in ultimul rand, iubirea.

Mi-a placut tare mult ce-ai spus, in special partea pe care am boldat-o. Eu cred ca daca s-ar intampla asta noua, tuturor, ne-ar fi mai bine. Din pacate, lacomia, gelozia, rautatea, minciuna, introbirea si asuprirea altora si multe alte uraciuni, le sunt mai atragatoare multor oameni.

Vriies a scris:

Pai, tu ca fiinta educata, ce poti raspunde la chestia asta? Educatia ta a constat numai din impunerea unei conduite?

Un semnal de alarma asupra insemnatatii educarii il trage reeducarea. Ea este pentru cel educat. :thinking: Despre cel educat se aud surle si trambite, mai ca ar fi la nivelul celui erudit, celui intelept, celui rationalist sau al celui informat, al celui priceput, cand din punct de vedere al reflectarii, poate fi foarte slab.

... si totusi, unii educati trebuie reeducati.

!!

Vriies a scris:

In opinia mea asta nu e o metoda de educatie valida, in sens umanist, adica de "crestere" si "cultivare" a individului, ci una de "determinare" , de inducere si impunere a unui comportament, care de fapt nu educa ci maltrateaza individul-prihologic vorbind.

Dezvoltarea intelectuala si a fiintei, cresterea si cultivarea, din cadrul educarii valide, se refera la depasirea conduitelor considerate necivilizate, incepand cu grosolania, apoi cu infatuarea, zgarcenia s.a.m.d. – urmarind ca prin depasirea lor sa fie inlesnita si imbunatatita invatarea. Nu prin educare inveti despre temperatura de zero absolut.

Prin invatare sunt insusite cunostintele. Individul invata diverse lucruri, fara sa aiba in vedere si modul de purtare.

Prin educare valida este insusita conduita. Si as putea spune ca este una cum sa fiu mai performant, altfel decat perseverand in studiere. Individului ii este adus in vedere numai modul de purtare.

Consider ca de educare simte nevoia cel care nu se poate concentra si care vrea cu tot dinadinsul sa fie acceptat prin conduita, mai mult decat prin ratiune.

Fiero a scris:

Mi-a placut tare mult ce-ai spus, in special partea pe care am boldat-o. Eu cred ca daca s-ar intampla asta noua, tuturor, ne-ar fi mai bine. Din pacate, lacomia, gelozia, rautatea, minciuna, introbirea si asuprirea altora si multe alte uraciuni, le sunt mai atragatoare multor oameni.

Ma bucur. Inseamna ca suntem pe aceeasi lungime de unda , ma rog, in privinta educatiei.

Interpus a scris:

Un semnal de alarma asupra insemnatatii educarii il trage reeducarea. Ea este pentru cel educat. :thinking: Despre cel educat se aud surle si trambite, mai ca ar fi la nivelul celui erudit, celui intelept, celui rationalist sau al celui informat, al celui priceput, cand din punct de vedere al reflectarii, poate fi foarte slab.

... si totusi, unii educati trebuie reeducati.

!!

Dezvoltarea intelectuala si a fiintei, cresterea si cultivarea, din cadrul educarii valide, se refera la depasirea conduitelor considerate necivilizate, incepand cu grosolania, apoi cu infatuarea, zgarcenia s.a.m.d.

Unde intervine educarea in stabilirea raporturilor dintre diverse elemente ?

Sa neglijam existenta autoeducarii si a reeducarii ? Acestea sunt pareri ?

Fiero a scris:

[..]

Disciplina si gandirea corecta

Disciplina si invatarea anumitor reguli corecte de viata sunt si ele extrem de importante pentru dezvoltarea armonioasa a copilului. Insa disciplina nu este sinonima cu pedeapsa.

[..]

Ross Campbell e psihiatru.

Desi dedica un capitol disciplinei, limbajul pe care il foloseste nu este specific acesteia. Ipostaza expunerii galustelor preparate dupa o reteta de tarte.

Interpus a scris:

Unde intervine educarea in stabilirea raporturilor dintre diverse elemente ?

Sa neglijam existenta autoeducarii si a reeducarii ? Acestea sunt pareri ?

Desi dedica un capitol disciplinei, limbajul pe care il foloseste nu este specific acesteia. Ipostaza expunerii galustelor preparate dupa o reteta de tarte.

Ai citit cartea? Ce intelegi tu prin disciplina si de ce vezi gresit in felul in care vede el disciplina?

Nimeni n-a spus ca trebuie neglijata problema autoeducarii. Pur si simplu nu s-a discutat despre asta.

E bine de mentionat, pentru cine n-a inteles si n-a reflectat indeajunns la ce s-a discutat pana acum, ca educatia orientata spre personalitate, in sensul de ingrijire, crestere si cultivare, conduce implicit catre procesul firesc si sanatos de autocunoastere a celui educat. Altfel spus, pe masura dezvoltarii personalitatii celui educat, procesul de educare se transforma treptat, intr-un proces de autodezvoltare si autoeducare.