Pot fi oamenii educati altfel decat prin frica ?

Rory* a scris:

Pavlov de pilda a inceput prin a experimenta pe caini, dupa care a trecut la copii, folosind aceeasi metoda, rasplata si pedeapsa. Lumea inca il mai vede intr-o lumina neutra, desi a fost un monstru.

Păi, la şcoală lumea atât a învăţat, că Pavlov se distra aprinzând becuri ca să-i facă pe câini să saliveze crezând că primesc mâncare. Dar partea în care Pavlov experimenta provocarea de nevroze câinilor, trimiţând îngrijitori care să-i bată după aprinderea becului, asta nu s-a mai predat la şcoală. Şi nici n-avea cum, sistemul de învăţământ românesc încerca să provoace cu bună ştiinţă nevroze elevilor, pentru ce s-ar fi deconspirat aducând vorba de nevrozele pe care le provoca Pavlov câinilor?

Fiero a scris:

Un caine nu cred ca intelege, dar te simte, simte instinctiv ce astepti de la el, ceea ce nu se poate spune despre foarte multi oameni.

S-ar putea chiar sa inteleaga si culmea este ca animalele pot intelege chiar si comportamentul uman, dar nici macar oamenii de stiinta nu-l pot intelege inca pe cel al animalelor... Ciudat, nu?

Probabil, multi oameni nici macar prin frica nu se prinde de ei educatia...

Fiero a scris:

Un caine nu cred ca intelege, dar te simte, simte instinctiv ce astepti de la el.

Merge si telepatia, intr-adevar, dar asta la mine merge si cu oamenii, asa ca presupun ca e mai mult meritul meu, decat al cainelui :P

Un caine intelege exact ce il inveti tu sa inteleaga. Are aproximativ mintea unui copil de 4-5 ani, numai ca nu e in stare sa invete la fel de multe cuvinte. Si pentru el "mingea" e mingea si "pisica" e pisica, evident. Dar comenzile au exact semnificatia pe care le-o atribui tu in procesul educarii, nu semnificatia pe care le-o atribuie cainele . Daca te multumesti cu ce intelege el instinctiv de la tine, nu ajungi prea departe. Dar tu nu vorbesti din perspectiva cuiva care creste caini, ci din perspectiva cuiva care are o parere despre caini.

Black velvet a scris:

S-ar putea chiar sa inteleaga si culmea este ca animalele pot intelege chiar si comportamentul uman, dar nici macar oamenii de stiinta nu-l pot intelege inca pe cel al animalelor... Ciudat, nu?

Probabil, multi oameni nici macar prin frica nu se prinde de ei educatia...

Da, ai dreptate, s-ar putea ca noi, oamenii, sa ne repezim prea adesea sa dam verdicte proaste in ce priveste animalele: ca-s limitate, ca nu pot avea acces la toata gama de emotii etc.

harald a scris:

Merge si telepatia, intr-adevar, dar asta la mine merge si cu oamenii, asa ca presupun ca e mai mult meritul meu, decat al cainelui :P

Si la mine merge cu oamenii, chiar si cu oamenii care nu-mi plac, n-ai grija, insa cand e vorba de animale, in special de caini, functioneaza la maxim, posibil din pricina ca mie imi sunt foarte dragi si intotdeauna ii privesc in ochi, iar ei simt afectiunea mea. N-as putea sa spun ca-i meritul uneia sau alteia din parti, ci a amandurora.

Un caine intelege exact ce il inveti tu sa inteleaga. Are aproximativ mintea unui copil de 4-5 ani, numai ca nu e in stare sa invete la fel de multe cuvinte. Si pentru el "mingea" e mingea si "pisica" e pisica, evident. Dar comenzile au exact semnificatia pe care le-o atribui tu in procesul educarii, nu semnificatia pe care le-o atribuie cainele . Daca te multumesti cu ce intelege el instinctiv de la tine, nu ajungi prea departe. Dar tu nu vorbesti din perspectiva cuiva care creste caini, ci din perspectiva cuiva care are o parere despre caini.

Eu vorbesc din perspectiva cuiva care iubeste cainii si care e iubita de acestia. Nu n-as putea sa le dau comenzi, sa incerc sa ii instruiesc in vreun fel, pt. mine intotdeauna au fost si vor fi niste prieteni dragi, pe care ii plac asa cum sunt si care, in afara unor zgarieturi si muscaturi pe care mi le-au facut din exces de afectiune, nu mi-au pricinuit niciun necaz, dimpotriva, intotdeauna mi-au adus numai bucurie. N-as putea niciodata sa dresez un caine, cum am spus mai sus, ii consider prieteni, niciodata nu m-am gandit sa-mi dresez prietenii.

Fiero a scris:

insa cand e vorba de animale, in special de caini, functioneaza la maxim, posibil din pricina ca mie imi sunt foarte dragi si intotdeauna ii privesc in ochi, iar ei simt afectiunea mea. N-as putea sa spun ca-i meritul uneia sau alteia din parti, ci a amandurora.

Ei, dacă tot te

Pechinezii nu sunt caini limitati si au destula personalitate.

Sicilia` a scris:

Pechinezii nu sunt caini limitati si eu destula personalitate.

Da, ceva gen Victor Ponta, cam asta e personalitatea pe care o au pechinezii

Printre prieteni, sintagma "pechinez isteric" e celebră, vine pe limbă automat, de parcă asta ar fi denumirea completă a rasei :P

(cum ai spune Airedale Terrier, de exemplu).

Dacă ar trebui să mergi noaptea pe c

Eu nu mi-am luat catel pe post de bodyguard.

Am si eu o intrebare de la un cunoscator al comportamentului cainilor. Exista recunostinta la caini, asa cum este ea intalnita la oameni, in sensul reciprocitatii in manifestarea unei forme de atasament/ajutor? Sau cum s-ar numi acest comportament la caine?

harald a scris:

Ei, dacă tot te