Din nefericire sunt scrise din observatie 
.
Jocuri psihologice
Început de _Undying_, Lun 29 mar 2010 · 326 răspunsuri · 45.502 vizualizări
_Undying_ a scris:Eric Berne - Jocuri pentru adulti
Cred ca am mai spus-o. Singura carte pe care am maritat-o, data cadou de zi de nastere inca. Ma mir de ce.....
Imi paru atat de neatractiv scrisa...si am avut high expectations....persoana care a primit-o, nu mai tinem legatura. 
, dar nu a meritat asa o razbunare din partea mea.
Editat Dum 26 feb 2012 21:37
Din seria observatii pe care mi-as dori sa nu le fi facut :roll: :
Cu altii ma pot controla dar cu tine ba
Cunoasteti persoane care in societate se comporta exemplar, sunt rabdatoare, politicoase, isi tin veninul pentru ele, iar in mediul familial isi dau drumul la gura si spun orice le vine, justificand prin ''asa sunt eu, nu pot sa ma abtin'' ? Ar trebui sa le si multumesti ca doar tie iti arata adevarata lor personalitate pe cand in rest sunt ipocriti? As prefera ipocrizia daca asta mi-ar permite sa traiesc in pace. Nu tin sa am o relatie apropiata cu un om daca asta inseamna sa ii cunosc/ suport toate haurile mintii. Cam ce poti raspunde justificarii ''asa sunt eu si nu ma pot abtine(tolereaza-mi orice dar tu cu mine fii sfant, ca ma supar imediat, ca si asta face parte din personalitatea mea)'' ?
Suspiciunea mea e doar o parere, accept-o; a ta e paranoia si nebunie si nu trebuie sa ti-o suport
Cunoasteti oameni care se considera buni observatori si se felicita daca au prins o nuanta subtila in atitudinea cuiva? Unii dintre ei, cand li se raspunde cu aceeasi moenda, arunca replici de genul ''Doamne! Ce imaginatie ai! Esti nebun! Pana unde poti sa duci lucrurile!'', desi tocmai te-au batut la cap o jumatate de ora cu o inventie paranoica despre o presupusa privire pe care le-ai fi aruncat-o, si tot insista asupra subiectului.
Tot ce fac eu pentru altii e o favoare imensa
Probabil ati intalnit persoane carora li se pare ca oricand ridica un deget pentru altii merita sa le fie pupate picioarele, chiar intr-o sitatie de efort comun in care se presupune ca toata lumea colaboreaza.Ei isi rezerva dreptul sa nu isi indeplineasca partea, ramanand insa membri cu drepturi egale. Ba chiar ameninta ca nu si-o vor indeplini, ca si cand ar fi indispensabili si ar avea un atu asupra altora.
Daca te agresez calm, nu ai voie sa reactionezi
Sunt destui care iti cer sa le inghiti mizeriile veninoase pentru simplul fapt ca le spun pe un ton aparent neutru, iar daca ai o reactie si ridici tonul dintr-o data esti etichetat drept un nebun incapabil sa poarte o discutie civilizata.
Te iau drept prost
De cate ori nu bate un om un apropo pentru ca apoi sa nege ca ar fi avut o semnificatie anume, desi a fost clara? Am citit ca asta e tot o maniera de a agresa psihic, la un loc cu spunerea unei rautati urmate imediat de ''am glumit, ha ha ha''.
Te fac sa clachezi apoi ma plang ca m-ai agresat verbal
Minunate sunt persoanele care nu stiu sa auda cand le rogi de pilda sa te lase in pace ca ai treaba, o data, de doua ori, de trei ori, iar cand te enervezi te considera un capcaun, pentru ca de, ele au fost senine si zambitoare, chiar daca agasante. Iarasi minunate sunt cele care pufnesc, trantesc si plesnesc in jurul tau o ora sau doua pana te exaspereaza, si daca rabufnesti tot tu esti nebun, ca ce te-a apucat. 
Editat Sâm 3 mar 2012 13:31
Cu altii ma pot controla dar cu tine ba
Da. Il potolesc de fiecare data spunandu-i ca sunt convinsa ca o data si o data o sa isi dea arama pe fata si de fata cu altii si o sa ma simt razbunata. Lucru care s-a si intamplat de altfel, eu sugestionandu-l in fiecare zi in acest sens.
Suspiciunea mea e doar o parere, accept-o; a ta e paranoia si nebunie si nu trebuie sa ti-o suport
Raspuns : Da, stiu ca esti o persoana cu nevoi speciale,nu-i nimic, asa e viata, nu putem fi toti inteligenti. Eu te iubesc asa cum esti.
Tot ce fac eu pentru altii e o favoare imensa
Raspuns: Da, toata omenirea trebuie sa munceasca pentru a egala efortul pe care l-ai facut tu ca sa iesi din burtica mamei tale.
Daca te agresez calm, nu ai voie sa reactionezi
Raspuns : Eu lupt pe fata, nu infig cutite la spate ca tine.
Te iau drept prost
Raspuns : Razi pur si simplu. De la inceput, fara sa te enervezi. Il/o mai si apostrofezi pentru lipsa umorului, eventual ii dai tu cateva mostre de asemenea "glume" ca sa invete.Te poti oferi chiar sa-l/o meditezi in sarcasmologie.
Te fac sa clachezi apoi ma plang ca m-ai agresat verbal
Terapie de soc. Nu lasi sa escaladeze. Sochezi, de la bun inceput. depinde de persoana, vezi ce puncte slabe are.
47. „Inviolabila”. Jocurile psihologice care se termina la spital, la puscarie sau la cimitir sunt jocuri de gradul 3, dupa cum spune Eric Berne. „Inviolabila” este jucat de femei, care se expun „intamplator” unor contexte ambigue, in anturaje dubioase, care faciliteaza cadrul unui viol. Confruntate cu iminenta violului, ele se arunca pe geam de la etaj, iar cand scapa cu viata, urmeaza luni de reconstructie osoasa dupa fracturi deschise si cominutive (cu inculpatii pentru viol cercetati in stare de libertate).
Care e rationamentul acestor femei? Ele poseda un anumit grad de grandomanie sexuala: "Mai bine mor, decat sa ma las umilita!" Mantuitorul ne invata asa: "Daca cineva iti cere haina, da-i si camasa de pe tine!" Eu nu spun ca violatorii sunt inocenti, ca nu fac ei insisi jocuri de putere (uneori initiate de femeia insasi, care se plimba prin jungla cu halcile de carne pe ea, desi stie ca astfel poate fi papata de lei), dar ce rost are sa intorci agresiunea lor impotriva ta, mutilandu-te poate pe viata printr-un act sinucigas? Problema in final e insa cine cui da satisfactie in acest joc de putere numit "Violatorul versus inviolabila". Ori cele care se arunca pe geam, nu vor ca agresorii lor sa ramana cu satisfactia ca le-au posedat trupul si le-au umilit sufletul (ele vor sa aibe astfel ultimul cuvant). Actul sinucigas este ultima comutare a Victimei in triunghiul dramei, asa cum am aratat mai sus in jocul "Sinucigasul", cand victima, prin intermediul publicului spectator, devine Persecutor ("s-a sinucis din cauza lui" - iar Persecutorul devina Victima publicului).
48. „Fata cu tatuaj la spate" sau "Valoarea mea, e mai mare ca a ta!”. Exista tinere care isi fac tatuaje in anumite zone corporale, tatuaje ce devin vizibile pentru partenerul sexual in timpul actului sexual in anumite pozitii sexuale. De exemplu tatuajele in zona lombara, care devin vizibile pentru mascul in timpul actului sexual „pe la spate”. Aceste tatuaje transmit diverse mesaje, cum ar fi: „desi stau cu spatele, sunt cu ochii pe tine”. Aceste tatuaje functioneaza cumva ca un al treilea ochi magic, care il supune si il tortureaza pe celalalt prin mesajul sau disimulat in „valoarea mea, e mai mare ca a ta”.
In descrierea jocului "inviolabila" de mai sus, am fost inspirat de o stire tv in care o fata ce voia un asemenea tatuaj,a fost amenintata de catre baietii grupului cu un viol in serie, motiv pentru care s-a aruncat pe geam de la etajul 4, scapand cu viata, multumită fiind ca s-a impus, dar alegandu-se in final cu multiple fracturi ce necesita cateva operatii de reconstructie osoasă. Desigur, satisfactia psihologica e acum de partea ei, pe cand daca s-ar fi lasat violata, ramanea cu sentimentul de invins.
Editat Dum 4 mar 2012 10:00
Te compatimesc, iubeste-ma pentru asta, ete ce om minunat si marinimos sunt!
Jocul a mai fost descris aici dar vreau sa prezint o varianta extrema si hilara prin absurditatea ei - a omului care te compatimeste pentru o situatie in care te-a pus chiar el, ba chiar te sfatuieste cum sa suporti situatia mai bine ca si cand el ar fi o terta persoana si nu ar fi cauzat problema.
Vai, ce mila mi-e de tine! Ooooof, saracul de tine! Vai ce viata grea poti sa ai! cu privirea aferenta de bovina blanda si trista, de parca mai are un pic si incepe sa suspine.
Enervant si transparent cand persoana nu e implicata in problema, jocul este menit sa te faca sa crezi ca emitentul are sentimente reale pentru tine si sa te convinga sa ii corespunzi la randul tau. Un om obisnuit sa isi castige simpatia altora compatimindu-i, dar nefacand nimic pentru ei, mai cu seama daca e lipsit de logica, va aplica metoda chiar si cand el insusi e partial sau complet vinovat pentru problema.
Cum este, de pilda, sa compatimesti pe cineva pentru ca e foarte obosit, dupa ce, fiind nedormit de 2 zile, tocmai l-ai sculat din somn pentru o tampenie si nu a mai reusit sa adoarma, greseala repetata de zeci de ori cu alte ocazii, pe care promisesesi sa nu o mai faci in urma multor certuri pe tema asta. Si dupa ce il enervezi bine, ii spui ''pai culca-te la loc, ce-are'', ca o dispensa marinimoasa, cand vezi bine ca lui ii plesneste capul de nervi din cauza nesimtirii tale repetate iarasi. Ba chiar, cu tot regretul tau imens, sa sforai de rupi cateva ore mai tarziu, cand celalalt nu va mai apuca timp de alte 24 de ore, daca nu cumva ii faci figura iarasi.
Sau si mai frumos, dupa ce dai buzna peste un om care isi vedea de treaba si il enervezi pana vede rosu inaintea ochilor, stiind ca va avea nervi ore in sir, sa il sfatuiesti din postura de zen cum sa se calmeze, tu evident fiind senin pentru ca tocmai ai defulat in capul lui. Asta e o exemplificare a expresiei englezesti (sau americane, nu stiu), adding insult to injury.
Parca nu iti vine sa crezi tupeul cuiva care iti explica bland cum sa te calmezi, cum sa te relaxezi, dupa ce s-a jucat o ora cu nervii tai pentru a se racori. O asemenea persoana se situeaza cu de la sine putere pe o pozitie superioara, considerand ca are dreptul sa iti repare jucaria stricata de el cu intentie, cum ar veni, si tu sa ii si multumesti ca a binevoit. Orice om cu un mimimum de bun simt ar tacea din gura si te-ar lasa in pace.
Editat Sâm 17 mar 2012 00:04
Finnian a scris:Parca nu iti vine sa crezi tupeul cuiva care iti explica bland cum sa te calmezi, cum sa te relaxezi, dupa ce s-a jucat o ora cu nervii tai pentru a se racori. O asemenea persoana se situeaza cu de la sine putere pe o pozitie superioara, considerand ca are dreptul sa iti repare jucaria stricata de el cu intentie, cum ar veni, si tu sa ii si multumesti ca a binevoit. Orice om cu un mimimum de bun simt ar tacea din gura si te-ar lasa in pace.
Ii spui frumos : dar cand tu ai muncit atat de mult sa ma enervezi pe mine, cum as putea eu sa te dezamagesc, sa-mi bat joc de munca ta? ntz, asa ceva nu se face . Replica de obicei este : dar eu n-am facut asa cevaaa. Spui : da, stiu cat de modest/a esti si ca nu-ti place sa te lauzi cu succesele tale, dar eu nu vreau totusi sa te privez de premiul mult meritat. Daca respectivul/a continua sa dea din gura, il/o intrebi daca vrea sa intre in cartea recordurilor la rubrica cea mai iritanta persoana din lume.
Eu fac asa in ultima vreme, si in afara de faptul ca ma mai calmez un pic, ii inchid si gura lui doctor jekyl/mister hyde :roll:
Poruncile (injonctiunile) parentale, sunt jocuri de putere ale Copilului din parinte asupra copilului său biologic si reprezinta expresia proiecţiei sinelui părintelui în copil (mesajul secret din starea eului de Copil al parintelui catre copil – in paranteze):
1.Nu gandi ce gandesti, gandeste ce gandesc eu (nu gandi) - psihoza, scriptul mindlessness
2.Nu simti ce simti, simte ce simt eu (nu simti) - drogatii, dependentii, scriptul senselessness
3.Dorinta mea e ca tu sa nu ai nici o dorinta (nu dori, o forma de a nu exista) - scriptul joylessness
4.Da-ul tau e Nu-ul meu si Nu-ul tau e Da-ul meu (comunicare disociata).
5.Greselile mele sunt din cauza ta (gresesti mereu).
6.Meritele tale sunt datorita mie (nu reusi pentru ca meritele imi revin mie).
7.Fericirea mea e nefericirea celorlalti (nu te bucura, fi nefericit ca sa ma simt eu bine).
8. Copiii trebuie vazuti (supravegheati) nu auziti (ascultati). Parintele interzice copilului sa vorbeasca la masă (nu iesi in evidenta cand sunt eu de faţă, nu esti important pentru mine, nu fi important)
http://analiza-tranzactionala.blogspot.com/2011/09/dragostea-are-limite-oroarea-nu-de.html
Editat Sâm 17 mar 2012 03:42
revizie la jocuri psihologice
primele doua jocuri, completate
1. "Ăştialalţi sunt mai prosti ca noi" - (daca este jucat in casnicie, intre soti, denota lipsa de iubire in cuplu, şi-i invaţă pe copii sa-i desconsidere pe ceilalţi oameni); auzindu-si parintii, copilul poate deduce varianta: "Ce proşti sunt ceilalţi, hai sa-i pacalim-pacalesc cumva!"
2. "Ceilalti sunt mai destepti ca noi" (daca este jucat in casnicie, intre soti, denota lipsa de iubire in cuplu, şi-i invaţă pe copii sa se desconsidere in raport cu ceilalţi oameni).Varianta: "vezi ca se uita lumea la noi și o să râdă de tine!" spun unele mame copiilor lor cand sunt mici si plang, creîndu-le pe buna dreptate sentimentul de abandon (dupa cum deduceți, aceste mame nu-și iubesc copilul; in prima parte a frazei, mama se da victima alaturi de copil, apoi devine persecutor, aruncand responsabilitatea unei blamari inchipuite asupra copilului).
Editat Lun 26 mar 2012 04:51
49. Penitentul. Prizonier in propriul trup, devitalizat, pasiv. Etichetat în diverse moduri de către psihiatrie, ca schizoid, sociofob, depresiv recurent ori leneș de catre societate. Stă aproape tot timpul in casă (dacă are casă) in faţa televizorului, sau a calculatorului, ori înlemnit pe o bancă în parc sau pe marginea trotuarului, ca om al străzii, cerșetor. Nu mai are energie, dupa ani de jocuri patologice și parazitare, in medii sociale agresionale, unde cei mai puternici supraviețuiesc pe seama celor mai slabi, care ajung repede la fundul sacului, captivi în puşcăria nevrozei dar cel mai adesea a depresiei și a psihozei. Senzația lui e de vid interior sau dimpotrivă de conflict interior, până la o intensitate psihotică (impotriva celor care i-au secat energia psihică, cu sau fără acceptul său). Penitentul este cel care a luat precoce şi inconștient decizia: "Da, voi suferi in locul tău", sub presiunea repetată a injoncțiunii/poruncii: "Te voi face să suferi în locul meu" (sau cum o numesc eu, "privirea de penitență", "deochiul", "the evil eye", privirea încărcată de ură și reproș existențial a părinților: "Ce bine ar fi fost, dacă tu nu erai!") dată cel mai adesea de către cei apropiați, mai ales figurile parentale si nici pe departe de către vecini ori străini (pentru a fi internalizată şi executată, o comandă non verbală trebuie dată repetat, ani de zile, iar asta numai figurile parentale o pot face). Unii penitenți confruntați cu mari abuzuri, ajung să dezvolte delir mistic, considerându-se "mici cristoși", care simt că poartă vina întregii societăți, nu degeaba Alfred Adler îi numea "pionii de sacrificiu ai societății". Oamenii/copiii străzii, cerșetorii, vagabonzii, sunt persoane care au avut părinți oribili. Sunt oameni care au primit puțin, atât in plan material cât și moral. Decompensați fiind psihic,ei se află într-o continuă plângere de milă (mila de sine). Și așa cum am scris cu altă ocazie, încearcă să vândă această milă de sine prin cerşetorie, mai ales când societatea nu are grijă de cei care nu se mai pot ajuta. Trăirea prin identificare (cu alții, mai norocoși), refugiul în lumi virtuale sau imaginare, este tot ce mai poate face un penitent căruia nu i s-a permis o dezvoltare normală alături de părinți, în sânul familiei, în lumea reală. Așa că tv-ul, calculatorul sau vagabondajul devin surogate ale unei vieți reale, atunci când penitentul a fost gonit din lumea reală, prea slab fiind pentru a da din coate, ca să se impună. În cazuri mai grave, halucinațiile, visurile ïntense (așa zisele "vise ca viața" - halucinațiile hipnagogice și hipnopompice) precum și delirul de orice fel compensează viaţa emoţională reală care lipseşte din puşcăria depresiei în care penitentul s-a retras, vlăguit de energie psihică. Spre deosebire de ceilalți "jucători", Penitentul s-a predat. El nu e nici măcar un Sisif confuz*, piatra lui a rămas la picioarele muntelui. Se presupune ca n-a urcat-o nici până la jumătate și l-au lăsat puterile. (*Sisiful confuz încă se mai luptă cu pietroiul, pe cand Penitentul a renunțat. Penitentul nu e nici vreun Edmond Dantes care sa sape 14 ani in stânca pușcăriei, pentru ca spre deosebire de Edmond, n-a avut norocul sa-l intalneasca pe abatele Faria.)
Editat Lun 2 apr 2012 08:35