Care sunt regulile necunoscute (

Marinel a scris:

Nu am spus: "putem să nu avem nicio idee bună şi să luăm totuşi o decizie bună", ci: "Putem avea mii de idei proaste, important este să luăm decizia bună". Din punct de vedere logic nu este greşit, dar din punctul de vedere al conversaţiei, este neclar.

Asemenea "scurtături" pot,

Vriies a scris:

daca la 2000 de idei proaste am avea doar 2 idei bune...probabilitatea de a lua o decizie proasta e covarsitoare

Deşi un creier uman sănătos, produce aproximativ 60 000 de gânduri pe zi, nu putem avea mii de idei complete, zilnic. Acele 60 000 de gânduri nu sunt idei, ci sunt un fel de "obiecte", dacă e să le comparăm cu un limbaj de programare a calculatoarelor. Sunt nişte gânduri care alcătuiesc un sistem formal, adică un sistem abstract, ce interacţionează cu informaţia primită.

Acele circa 60 000 de gândurile zilnice, formează un sistem formal mai complex sau mai puţin complex, care este ideea, adică un produs.

În teoria deciziilor, există şi o formulă simplă sub formă de funcţie: c = f(d), în care c este consecinţa, şi d este decizia, ce se ia dintr-o mulţime M_i de idei. Adică, spus în limbaj "vorbit": consecinţa (c), este în funcţie (f) de decizie (d).

Rezolvarea unei probleme printr-o decizie optimă are la bază trei "reguli": (1). "predicţia consecinţei pentru fiecare decizie", (2). "atribuirea unui grad de utilitate fiecărei consecinţe", şi (3). "găsirea deciziei care face ca gradul de utilitate al consecinţei să fie maxim".

Dacă trecem ideile pe care le avem, prin aceste reguli, e imposibil să luăm decizii proaste dintr-o mulţime de alte decizii. O decizie care îmi vine în minte acum, e cea a celor de la N.A.S.A., care în în anul 2000 au observat la staţia planetară Cassini-Huygens, care fusese lansată cu trei ani înainte spre Jupiter, că nu putea face fotografii, din cauza unui "bug" în softul navetei, ce nu fusese observat înainte de lanare. După multe analize s-a luat decizia de a se schimba softul, "din mers".

Sigur, sunt şi decizii care sunt luate pentru minimizarea unor pierderi, dar şi acestea sunt decizii mai puţin rele dintr-o mulţime de decizii rele.

lupini a scris:

În teoria deciziilor, există şi o formulă simplă sub formă de funcţie: c = f(d), în care c este consecinţa, şi d este decizia, ce se ia dintr-o mulţime M_i de idei. Adică, spus în limbaj "vorbit": consecinţa (c), este în funcţie (f) de decizie (d).

decizia, ce se ia dintr-o mulţime Mi de idei

Asta nu înseamana ca cel ce ia o decizie din multimea M de idei, cunoaste în integralitate aceasta multime. Ia si el o decizie dupa cum îl duce capul, si mai ales în favoarea intereselor lui egoiste si în defavoarea multimii populatiei, asa cum reflecta realitatea reala a societatii.

Asa cum a spus Marinel, expert în decizii; mai bine o decizie proasta decît niciuna. Un asemenea raspuns poate fi integrat în formula functiei deciziilor.

consecinţa (c), este în funcţie (f) de decizie (d)

Pentru a integra aceasta functie în titlul topicului, ar fi mai adecvat a spune ca consecinţa (c), este în funcţie (f) asa cum functionarul este în înalta sa functie. Daca igiena intelectului este defectuasa, decizia nu se poate constitui decât ca un rezidu al acestuia. :geek:

Ca sa existe un intelect pur trebuie inainte de toate sa existe un suflet bun. Degeaba va fardati voi intelectele cu tot felul de cunostinte daca sufletele voastre-s goale.

Adrien Vlinder a scris:

Ca sa existe un intelect pur trebuie inainte de toate sa existe un suflet bun.

Frumos spus!

Adrien Vlinder a scris:

Ca sa existe un intelect pur trebuie inainte de toate sa existe un suflet bun. Degeaba va fardati voi intelectele cu tot felul de cunostinte daca sufletele voastre-s goale.

Un suflet bun este, de obicei, echivalent cu un intelect naiv. Ori, un intelect naiv, care crede si repeta pe neg

Iubirea n-are nevoie de argumente, iar un intelect care nu intelege ce-nseamna iubirea e unul mecanic si limitat. Plus de asta daca iubesti nu-nseamna nici pe departe ca esti naiv, ci mai degraba ca ai atins un nivel de perceptie superior omului obisnuit care rationalizeaza totul reducand iubirea doar la organele de reproducere. :gum:

Adrien Vlinder a scris:

Iubirea n-are nevoie de argumente, iar un intelect care nu intelege ce-nseamna iubirea e unul mecanic si limitat. Plus de asta daca iubesti nu-nseamna nici pe departe ca esti naiv, ci mai degraba ca ai atins un nivel de perceptie superior omului obisnuit care rationalizeaza totul reducand iubirea doar la organele de reproducere. :gum:

Este adevarat ca iubirea de bani si de privilegii egoiste, nu are nevoie de critici argumentative, dar asta nu

GeoFiloRo a scris:

Este adevarat ca iubirea de bani si de privilegii egoiste, nu are nevoie de critici argumentative, dar asta nu înseamana ca s-a ridicat mai presus decât iubirea organelor de reproducere, caci aceasta iubire fatarnica are nevoie de mostenitori.

Mah, tu te crezi pur?! Eu ma refeream la iubirea spirituala - mai precis la acea iubire pe care au descris-o poetii - si cred ca trebuie sa fie destul de trist pentru tine daca n-ai trait-o pana acum...

GeoFiloRo a scris:

Filosofia ridica omul spre dragostea de întelepciune, mai presus decât aceasta iubire fatarnica care n-are nevoie de critica argumentativa fiindca ea îsi sprijina suspecta reputatie pe tot felul de simulari si disimulari nonverbale. :close:

Si eu iubesc filosofia, dar tu de ce esti asa serios?! O fi cumva si "intelepciunea" ta - serios de fatarnica?! )))