Tiahuanaco

Tiahuanaco

Detalii

CategoriiTurism
TaguriConstructii celebre
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari2378

Voteaza & Distribuie

Descriere

Poporul din Tiahuanaco s-a stabilit pe partea boliviana a lacului Titicaca in jurul anului 400 i.Hr. Principalul centru s-a dezvoltat intr-un oras plin de viata, unde s-au construit multe piramide cu platforme terasate, curti si centre urbane dispersate pe o arie de 2.31 mile patrate. Astazi, in apropiere de ruinele preistorice ale Tiahuanaco-ului se gaseste un mic sat de indieni Aymara.



Studii arheologice ale zonei s-au concentrat in principal pe arhitectura, care se compune din mai multe pietre cioplite perfect, montate impreuna pentru a forma zidurile puternice si piramidele. Se estimeaza ca intre 30,000-40,000 de oameni traiau in acest oras infloritor si in jurul lui. Din nefericire, se cunosc foarte putine lucruri despre mestesugurile bastinasilor, despre sistemele de depozitare a alimentelor, cirezile de lame sau metodele de pescuit, pe care fara indoiala, locuitorii din Tiahuanaco le-au folosit.


tiahuacan


Arheologul Alan Kolata descrie centrul orasului si santul care il inconjoara ca fiind, cel mai probabil, folosit in scopuri ceremoniale, nu neaparat de razboi sau de aparare. De asemenea, din cauza ploilor torentiale anuale, santul a servit pentru la distribuirea apei de ploaie in canalele de scurgere gasite prin tot orasul, si care au servit la deversarea apei in raul Tiahuanaco.



Akapana este cea mai mare piramida si se credea ca era un deal modificat. Mai tarziu insa, s-a descoperit ca baza ei a fost perfect taiata si unita cu blocurile de piatra, o trasatura caracteristica a arhitecturii din Tiahuanaco. De asemenea, au existat sase terase, in forma de T, cu piloni de piatra verticali, o alta trasatura distinctiva. Etajele erau construite din noroi, cel mai probabil provenit de la sapaturile santurilor care inconjoara fiecare structura. Partea de sus a Akapanei avea o curte scufundata.



Kolata a excavat o zona din apropierea curtii si a gasit ramasitele si artefactele a ceea ce pareau sa fie membrii de elita ai societatii. Indivizii stateau asezati si unul dintre ei avea in mana un vas de ceramica reprezentand o Puma, sau un leu american, animal sacru la Tiahuanaco. De asemenea, au fost descoperite si ofrande ritualice, ceramica, cupru, argint si obsidian. Pe baza acestor dovezi, populatia parea sa creada intr-un Zeu al Portii, care avea supusi inaripati si era principala divinitate. Creaturile umane cu aripi sunt reprezentari obisnuite pe vasele ceramice si sunt venerate pentru asigurarea unei culturi abundente, a animalelor sanatoase si ale pescuitului roditor in viata lor de zi cu zi.


tiahuacan


Locuitorii practicau o forma unica de agricultura, favorabila climei si solului din zona, care le permitea sa foloseasca zonele umede din zona. Au sapat canale la o distanta de cate 5-9 m, dintre care unele erau lungi de aproximativ 200m. Intre ele, noroiul servea rasadurilor de plante. Canalele erau populate cu pesti si plante acvatice, folosite ca hrana si ingrasaminte. Apa servea si la crearea temperaturilor mai calde care protejau culturile impotriva inghetului. Aceasta metoda este, de fapt, din nou folosita si astazi de Aymara, dupa ce unii antropologi au experimentat-o si s-a dovedit a fi destul de reusita.



Tiahuanaco a dominat valea de sud, iar intre anii 400-500, locuitorii controlau si partea de vest si de nord a lacului Titicaca. Si-au adus zeul personal si arhitectura in noua zona. Exista dovezi, in jurul acestei date, ca o seceta a stat la baza diversificarii activitatilor lor si la dezvoltarea comertului. Cu ajutorul lamelor, transportau marfurile dintr-un oras in altul. Intreaga lor retea economica acoperea majoritatea Anzilor de Sud pana in anul 700 d.Hr.


tiahuacan


surse imagini: www.wyntonsworld.com, sws9americas08.wikispaces.com, www.tiwy.com