Stefan cel Mare, domnitorul Moldovei

Detalii

CategoriiEducatie
Taguri
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari19384

Voteaza & Distribuie

Descriere

Stefan cel Mare a fost domnitorul Moldovei aproape o jumatate de veac, intre anii 1457 și 1504, cea mai fructuoasa perioada din istoria Moldovei: cea mai mare intindere, cea mai mare bogatie si cel mai mare respect.

Faima lui Stefan cel Mare a ajuns foarte departe, fiind admirat atat de prieteni cat si de dusmani. In timpul domniei sale s-au ridicat cele mai multe lacasuri civile si bisericesti. Insa in cei 47 de ani de domnie, Stefan a fost nevoit sa accepte si compromisuri.

Fiul lui Bogdan al II-lea, Stefan patrunde in Moldova in aprilie 1457, pe valea Siretului, insotit de o oaste formata din 6000 de oameni ai lui Vlad Tepes. Astfel Stefan a razbunat moartea tatalui sau, ucis de Petru Aron, reusind sa-l mosteneasca. In lupta de la Dolhesti Stefan a iesit invingator iar Petru Aron a fost obligat sa se refugieze in Polonia.

Doi ani mai tarziu, in 4 aprilie 1459, Stefan semneaza un tratat cu trimisii regelui polon Cazimir, prin care ii admite suzeranitatea si ii cedeaza Hotinul. Polonii s-au angajat sa-l opreasca pe Aron daca incearca sa se apropie de hotarele Moldovei.

In incercarea de a-si recupera tronul, Aron trece in Transilvania, ceea ce il determina pe Stefan sa atace cetatea Chilia, poarta a Moldovei care apartinea ungurilor. Scopul lui Stefan era atat unul politic, dorind sa-i invinga pe sustinatorii lui Aron, cat si militar si economic, deoarece Chilia alaturi de Cetatea Alba reprezenta cea mai buna aparare impotriva turcilor. Mai mult, cetatea Chilia era un excelent antrepozit comercial, iar vama luata de pe marfurile depozitate aici ar fi adus un venit semnificativ vistieriei Moldovei. In anul 1465 domnitorul Moldovei pune stapanire pe Chilia si recucereste de la poloni cetatea Hotinului.

In prima parte a domniei, Stefan a platit tribut lui Mehmed al II-lea, cel ce a cucerit Constantinopolul. In lupta impotriva turcilor, prioritatea era eliberarea Munteniei din zona lor de influenta. Astfel, detronarea lui Radu cel Frumos era obligatorie, Stefan urmarind acest tel din 1470 pana in 1474.

Campania a debutat cu pradarea si arderea Brailei, cel mai important port muntean. Dorind sa se razbune, turcii au trecut Nistrul si au pradat orasele din aceasta zona, insa fara succes deoarece Stefan a fost avertizat asupra pericolului.

Stefan cel Mare a decis sa-l inlocuiasca pe Radu cel Frumos cu Basarab cel Batran, un protejat de-al sau. Pentru aceasta oastea lui Stefan a invins turcii langa paraul Vodnau. Insa Basarab cel Batran nu a reusit sa pastreze tronul, pentru ca a fugit din calea lui Radu. Acesta din urma s-a intors o luna mai tarziu si si-a reluat drepturile.

Radu cel Frumos, in primavara anului 1476, a strans 150000 de soldati, plecand din Adrianopol pentru a-l dobori pe Stefan, cel ce a nimicit oastea lui Soliman. Odata ajunsi in Muntenia, turcilor li s-a alaturat armata lui Basarab, amenintand soarta domnitorului Moldovei. Lupta a avut loc la Razboieni, insa sultanul a trebuit sa se retraga deoarece nu a reusit sa cucereasca nici o cetate importanta de-a Moldovei.

In cele din urma, alaturandu-i-se si armata ungara, Stefan a patruns in Muntenia si l-a gonit pe Basarab, inlocuindu-l cu Vlad Tepes. In acelasi an, 1476, la scurt timp, Basarab a revenit cu intariri turcesti si l-a omorat pe Tepes.

In vara anului 1484, Baiazid cucereste Chilia si Cetatea Alba, cele doua cetati atat de insemnate pentru Stefan. Dupa aceasta, turcii raman in Moldova mai mult de trei veacuri, impunandu-se din ce in ce mai mult.

Dupa lupte duse timp de 2 decenii, Stefan decide ca nu mai poate continua politica de rezistenta in fata turcilor fara ca tara sa sa fie in pericol. Stefan moarte in anul 1504 in urma complicatiilor unei rani din tinerete.

Stefan cel Mare, domnitorul Moldovei, a fost inmormantat la manastirea Putna, amintirea domniei sale pastrandu-se vie si in zilele noastre.