Prepelitele

Prepelitele

Detalii

CategoriiDivertisment
TaguriAnimale - Pasari
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari3861

Voteaza & Distribuie

Descriere

Date generale (prepelita salbatica, prepelita domestica etc.)

Coturnix Coturnix

prepelita (Coturnix Coturnix)

Prepelita (Coturnix Coturnix) este o pasare migratoare, care face parte din ordinul galiformelor. Din acest ordin fac parte pasarile de talie mare (cocosul de munte), mijlocie (gaina) si mica (prepelita).

Prepelita salbatica se diferentiaza de prepelita domestica prin penajul diferit colorat si prin cantecul masculului.

La noi in tara prepelita salbatica traieste la campie. Pe timpul iernii migreaza in Africa.

Masculul canta in mod specific mai fiind numit si pitpalac.

Puii raspund la chemarile parintilor cu "piu piu", chiar daca sunt separati de acestia. Parintii invata puii cum sa manance si sa ciuguleasca de pe sol.

Prepelitele au ajuns in Japonia din China.Din Japonia aceste pasari au ajuns in Taiwan, Hong Kong, Korea si apoi in toata Asia de Sud.

In Europa, prepelita japoneza a fost adusa in Franta si Italia in urma cu circa 70 ani, iar in tara noastra de circa 35 ani.

Prepelita domestica - Conturnix Conturnix Japonica

In secolul XI-XII prepelita a fost domesticita in Japonia (Coturnix Conturnix Japonica).Pana in anii 1900 a fost crescuta ca pasare de casa sau pasare cantatoare.Dupa anii 1900 a inceput sa fie folosita pentru producerea de oua si carne.
In anii 1870 a fost acceptata in SUA de institutiile specializate ca "pasare de vanatoare".

O incercare de a popula mari suprafete din SUA cu prepelite nu a reusit (mai mult de un milion de pasari au fost lasate in libertate in anii 1950 insa acestea au migrat sau au fost atacate de pradatori).

Mai exista si alte tipuri de prepelite ca:

· Common quail=prepelita comuna
· Asiatic quail=prepelita asiatica
· Red trout quail=prepelita cu gat rosu
· Japanese gray quail=prepelita gri japoneza
· King quail=prepelita rege
· Prepelita franceza (120 gr. masculul si 150 gr. femela)
· Prepelita italiana (110 gr. masculul si 136 gr. femela)
· Prepelita manciuriana, aurie(120 gr. masculul si 136 gr. femela)
· Prepelita engleza, neagra(120 gr. masculul si 146 gr. femela)
· Prepelita alba (120 gr. masculul si 140 gr. femela)
· Prepelita baltata(tuxeda) este o incrucisare a varietatii albe cu negre(125 gr. masculul si 145 gr. femela)
· Prepelita rosie, estoniana (160 gr. masculul si 200gr. femela)
· Prepelita faraon (190 gr. masculul si 300 gr. femela )



Curiozitati despre prepelite{title}

Femela si masculul se pot diferentia la varsta de 20-21 zile.

Masculul are pieptul maro-roscat patat cu negru iar cloaca prezinta o excrescenta de culoare roza si neacoperita cu penaj.Femela are pieptul si gatul maro-roscat inchis si cloaca alungita transversal.

Femela produce circa 300 oua pe an cu greutatea de circa 10 grame.Acestea reprezinta de 20 ori greutatea proprie(gaina produce numai de 8 ori greutatea sa in oua).

Perioda de incubatie a oualelor este de 16-17 zile fata de 21 sau 28 de zile la gaina sau alte specii de pasari.

Carnea reprezinta circa 80% iar scheletul foarte fin circa 14%(la gaina carnea reprezinta numai 65%).

Prepelita devine matura in 42 zile si intra in plina productie de oua la 50 de zile.Eficienta productiei scade dupa circa 8 luni (240 de zile) de la nastere.

Prepelita este rezistenta la boli fiind afectata insa si ea de boli specifice pasarilor.

Prepelitele trebuie ferite de pisici, caini, sobolani si pasari rapitoare.

O manevrare frecventa a prepelitelor poate duce la marirea mortalitatii.Daca prepelita se muta intr-un nou loc de productiei de oua se va intrerupe pentru 2-3 saptamani.Zgomotele exterioare trebuie reduse la minimul posibil.

Oua mai mari si reducerea mortalitatii se obtin daca masculii nu stau impreuna cu femelele.Prepelita japoneza matura are nevoie de lumina 14-16 ore pe zi pentru mentinerea fertilitatii si a productiei maxime de oua.O lumina prea puternica nu mareste productia de oua.

Lumina la care un om poate citii este buna pentru cresterea pasarilor(un bec de 40-60W este suficient).

Un mascul la 2 sau 3 femele este proportia optima pentru o fertilitate buna.Proportia cea mai buna este de un mascul la o femela.

O reteta standard pentru hranirea prepelitelor nu exista, pe piata existand diferite retete. Hrana prepelitelor trebuie sa fie cat mai proaspata.

Prepelita japoneza consuma circa 17 grame de hrana pe zi(adaugand pierderi circa 25 grame pe zi).

Curatenia reprezinta conditia pastrarii sanatatii la prepelite.

Custile, vasele din care mananca sau beau apa, spatiile de crestere, trebuie sa fie in mod frecvent curatate si dezinfectate mai ales la terminarea ciclului productiv.

Pasarile ce par bolnave trebuie imediat mutate in alte spatii si supravegheate.

In sezonul migrarii (august-octombrie) prepelitele salbatice captive devin agitate, lovind peretii custilor.

Prepelitele au nevoie de companie, nu le place sa traiasca singure.

Masculii emit sunete de circa 6 secunde si aproximativ 40 decibeli urmate de circa 10 croncanituri de 70 decibeli. Deseori masculii, cheama femelele pentru a le da de mancare.

Cand sunt nelinistite(stresate) prepelitele alearga dezordonat si in viteza.

In ultima perioada s-a constatat ca prepelitele captive au inceput sa-si piarda simturile ancestrale, imprastiind ouale si neavand dorinta de a le cloci.Se considera ca acestea se intampla intrucat puii de prepelita nu sunt crescuti impreuna cu adulti care sa le transmita diverse obiceiuri.

Este de preferat sa se incerce unele obiceiuri ale vietii prepelitei salbatice sa fie adaptate la viata de crestere in captivitate.

Putem enumera cateva aspecte ale vietii in libertate:formatia de viata este pereche plus puii sai, cuiburile sunt construite din resturi vegetale, iarba, frunze, etc...

Prepelitele doresc sa racaie pentru a-si gasii hrana.

Cand se sperie prepelitele zboara in sus si apoi inainte pe o distanta mica, cad si fug.

Mancarea principala sunt semintele ajunse la maturitate sau verzi,insecte etc.

Prepelitele traiesc in locuri unde se pot feri de atacatori (iarba deasa, culturi de grau etc.).

Oferirea de alimente preferate de prepelite (gandaci, insecte etc.) pe care masculii le ofera femelelor (si puilor) conduce la o crestere cat mai aproape de conditiile naturale.

Prepelita are o energie extraordinara, fiind de o vitalitate deosebita.Prepelita are miscari rapizi, explozive, acesta este si unul din motivele care se folosesc pentru dresarea cainilor de vanatoare (mai ales pentru ca initial stau nemiscate).

Puii tineri sunt galbui cu dungi morcovii si se aseamana cu puii de curca (insa de dimensiuni diferite).

Puii cantaresc circa 7 grame in prima zi dar cresc foarte rapid, ajungand in circa 28 de zile maturi.

Masculul adult poate cantari 100-150 grame.Adultii canta incepand cu saptamana a 5-6. Adultii pot canta si pe timpul noptii(in perioada de imperechere).

Femela adulta este mai grea decat masculul(120gr.-250gr.)

Prepelita are corpul relativ mic si se adapteaza usor la cresterea intensiva. Datorita volumului mic poate trai intr-o densitate mare.Creste foarte repede, are maturitate sexuala precoce si are mare rata a productiei de oua.Are o perioada de incubare scurta, rezista foarte bine la boli.

Datorita volumului mic, greutatii mici, cantitatii mici pentru furaje, a necesitatii unui spatiu foarte mic de crestere, cresterea prepelitelor poate incepe cu un capital relativ mic.

Cantitatea mare de oua (peste 300 pe an), ciclul de reproducere foarte mic, duce la o circulatie si recuperare a capitalului investit, foarte rapida.

Prepelita detine recordul de productivitate in avicultura avand o precocitate extraordinara in crestere.

Alaturi de gaina, prepelita este o specie care se preteaza bine pentru a fi crescuta pentru oua de consum si pentru carne.

Cresterea prepelitelor este recomandata si in familiile cu copii, acestia pot invata de mici ce este o pasare si cum sa aiba responsabilitati pentru cresterea ei.

Ouale sunt aproape identice la gust cu ouale de gaina.Prepelita transforma mancarea in proteina in mod foarte eficient.

Pentru obtinerea a 500 grame de ou, prepelita consuma circa 1000 grame de furaj.

Gaina are nevoie de 1500 grame furaj pentru aceeasi cantitate de ou.

Randamentul la taiere este de 80-85% din care pieptul reprezinta circa 33%.

Prepelitele nu se muta dintr-un loc in altul(poate ca ouatul sa se intrerupa pentru circa 3 saptamani).

Prepelitele ouatoare trebuie sa fie amplasate in locurile cu cele mai mici zgomote.

Sursele de apa si hrana trebuie sa fie usor de accesat pentru pasari.

In cazul in care puii de o zi se transporta in alte localitati, acest lucru se face in custi speciale de transport si numai in caz extrem in cutii de carton ondulat de 400mmx300mmx80mm, peretii acestor cutii fiind gauriti in lateral.

Pe podeaua cutii se aseaza resturi de material textil din bumbac.Cutia se imparte in 4 compartimente a cate 25-30 pui fiecare.

O atentie foarte mare trebuie acordata in timpul transportului pentru ca puii sa nu moara din lipsa aerului, apei etc.

Datorita faptului ca metabolismul prepelitelor este foarte intens, orice modificare a conditiilor de viata duce la efecte rapide asupra lor.

Urmarea acestor efecte in dezvoltarea cresterii lor(si implicit a eficientei acestei cresteri), este ca in cazul unor stresuri (zgomote puternice, schimbarea brusca a hranei, temperaturii si ventilatiei necorespunzatoare etc.) productia de oua scade dramatic.

Carnea de prepelita este usor de preparat. In afara preparatelor specifice, carnea de prepelita se poate gati ca si in retele cu carne de gaina.Carnea are un continut scazut de colesterol si grasimi fiind o alternative in alimentatia celor care sufera de diabet, obezitate, colesterol marit etc.

Multi oameni,mai ales in varsta, din cauza saraciei ajung sa se imbolnaveasca de boli grave inclusiv malnutritie, datorita lipsei de microelemente si vitamine.

O solutie a ameliorarii starii lor de alimentare si sanatate este si cresterea de prepelite (chiar si 20-30 bucati), astfel asigurandu-si carne si oua de o calitate deosebita.

Sa nu uitam de aspectul psihologic al cresterii lor, persoanele prin ingrijirea lor, prin comunicarea cu aceste pasari dau un sens pozitiv activitatii zilnice.

Consumarea carnii de prepelita imbunatateste functionarea inimii, a ficatului, rinichilor si a altor organe.

Carnea de prepelita are calitati culinare si terapeutice deosebite.

Medici francezi renumiti (Dr. Jean Claude Truffier) au facut cercetari aprofundate asupra calitatilor terapeutice ale oului de prepelita.

In afara gustului foarte bun oul de prepelita este recomandat pentru tratarea a nenumaratelor boli si afectiuni ca: obezitate, nivel marit de colesterol, arteroscleroza,
boli cardiace, afectiuni ale ficatului, boli alergice, astm, boli de piele, boli ale rinichilor, impotent, boli digestive, hipertensiune, boli pulmonare, etc.

Actiunea benefica a oului de prepelita se datoreaza continutului foarte scazut de colesterol, a unui continut mare de vitamine si minerale foarte necesare omului.

De acest aliment medicament beneficiaza atat omul sanatos cat si cel bolnav.

Medicina traditionala din tarile Asiei (indeosebi in China) da o mare importanta efectului terapeutic al oului de prepelita acesta actionand printre altele la formarea si dezvoltarea celulelor nervoase din creier fiind recomandat in special copiilor, in boli cardiace si pulmonare, in astm, in boli nervoase, intretinerea si dezvoltarea potentei sexuale etc.

Autor: Andreea Neacsu, http://www.ouaprepelite.com