Conflictul colectiv de munca

Detalii

CategoriiEducatie
TaguriReferate
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari16643

Voteaza & Distribuie

Descriere

Conflictele colective de munca pot aparea pe parcursul raporturilor de munca atat intre unitate si salariati cat si intre salariati. Conflictele colective de munca au consecinte negative din punct de vedere economic, deoarece tulbura climatul psiho-social, sustrag atentia personalului de la sarcinile de munca ce ii revin, in defavoarea realizarilor calitative si cantitative, in productie sau servicii. De aceea se urmareste restaurarea echilibrului intre partenerii socio-economici si "partea sociala". In conflictele colective de munca, salariatii sunt reprezentati de sindicate sau de reprezentanti ad-hoc, iar unitatea e reprezentata de patronul individual sau colectiv, direct sau prin imputerniciti. Se considera conflict colectiv de munca numai daca cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor de sindicat sau din numarul personalului unde nu exista sindicat, sprijina revendicarile formulate fata de conducerea unitatii. Conflictele colective de munca pot privi salarizarea, conditiile de munca sau alte drepturi care decurg din legislatia muncii. Sindicatele Conflictul industrial dintre muncitori si patroni (la inceputul secolului XIX) era in mod frecvent semi-organizat. La inceputul secolului XX existau putine legaturi intre existenta sindicatelor si tendinta catre greve. Majoritatea grevelor erau spontane, adica nu erau declarate de vreo organizatie specifica a muncitorilor. Dupa primul razboi mondial, numarul grevelor in randul muncitorilor nesindicalisti se micsoreaza pe masura ce numarul muncitorilor sindicalisti creste. Organizatiile sindicale exista in toate tarile occidentale si toate aceste tari recunosc in mod legal dreptul muncitorilor de a face greva pentru a-si atinge obiectivele. Sindicatele s-au dezvoltat ca mijloace de reechilibrare a balantei de putere dintre muncitori si patroni; prin intermediul sindicatelor, adica prin organizare colectiva influenta muncitorilor sporeste considerabil. Modificari ale sindicatelor: - unele sindicate au devenit foarte mari si in calitate de organizatii permanente au devenit birocratizate; - sindicatele au ca personal functionari cu norma intreaga, care pot avea o experienta redusa referitoare la conditiile in care lucreaza membrii lor si astfel opiniile si activitatile liderilor sindicali pot sa nu fie in concordanta cu cele ale membrilor pe care ii reprezinta, deci putem trage concluzia ca grupurile de muncitori se pot afla in conflict cu strategiile propriilor lor sindicate; - exista un numar restrans de femei membre de sindicat; chiar daca unele sindicate au initiat campanii de sporire a numarului de membre, altele le-au descurajat in mod direct pe femei de a deveni membre. Grevele Definitii: Grevele sunt intreruperi ale lucrului ce dureaza mai mult de o anumita perioada de timp sau unde sunt implicati un anumit numar de lucratori. Greva e o intrerupere temporara a lucrului de catre un grup de angajati cu scopul de a-si exprima o nemultumire sau pentru a-si sustine o revendicare. Diferentierea intre greva si alte forme de conflict: - o greva e temporara pentru ca lucratorii intentioneaza sa se intoarca la aceeasi slujba, la acelati patron; - "intreruperea lucrului" (greva) se deosebeste de interdictia de a lucra ore suplimentare sau de "incetinirea ritmului de lucru"; - este necesar sa fie implicat un grup de lucratori pentru ca o greva se refera la o actiune colectiva si nu la reactia unui anumit lucrator; - grevele se diferentiaza de protest; - o greva implica dorinta de a aduce la cunostinta o nemultumire sau de a face o revendicare. Alte tipuri de conflict organizat: - lock-out-ul (patronii, nu lucratorii sunt cei care provoaca intreruperea lucrului); - restrictiile la productie; - contrazicerile in timpul negocierii contractului. Bibliografie: 1. Giddens, Anthony: Sociologie 2. Bogathy, Zoltan: Conflicte in organizatii