Calatorie de o saptamana cu liftul spatial

Liftul spatial, capabil sa duca pasagerii pe orbita Pamantului urcand cu o viteza de 190 de kilometri pe ora, strabatand o distanta de 35 000 de kilometri, va fi gata in 50 de ani, afirma specialistii NASA. Calatoria cu acest lift care va lega Pamantul de un punct stabil de pe orbita, nu va fi ca in filme, cand pasagerii ajung „sus" dupa doua-trei ore. Deplasarea cu liftul spatial va dura o saptamana, in conditii foarte speciale.

lift spatial

Inginerii japonezi s-au implicat in proiectarea acestui vehicul spatial atat de special si se apreciaza ca liftul va avea o capacitate de transport de 30 de pasageri. Acestia, dupa o calatorie de durata celei facute acum cu Transsiberianul, vor ajunge la o statie orbitala de unde vor avea parte de o priveliste de neuitat asupra Pamantului. Vestea cea buna este ca pasagerii nu vor avea nevoie de antrenament special pentru a efectua calatoria.

Constructia aminteste de viziunea autorului britanic de literatura SF (si nu numai), Arthur C. Clarke, care prevazuse ca se va ajunge la un asemenea mijloc de transport spatial – dupa cum a descris, in 1945, viitoarea retea de sateliti de telecomuncatii. Proiectul japonez, condus de inginerul in constructii aero-spatiale, Satomi Katsuyama, are un cost estimativ de aproximativ 12 miliarde de dolari. Katsuyama remarca intr-un comentariu despre proiect ca

„oamenilor le-au placut din totdeauna turnurile inalte, insa in loc sa incepem constructia de pe Pamant, o vom incepe din spatiu."

Inca nu se stie exact de unde va incepe construirea primului lift spatial si nici cine va finanta proiectul, dar, deocamdata, se fac estimari de fiabilitate si valoare comerciala. Sugestii anterioare includeau folosirea unei platforme oceanice, situata in largul coatelor Ecuadorului, ca statie pe Pamant, pentru ca s-ar afla in apropierea ecuatorului si mai aproape de orbita.

Daca va fi realizat, liftul spatial va fi inca o predictie confirmata de realitate, dintre cele aflate in viziunea lui Arthur C. Clarke. Autorul britanic a descris un astfel de lift spatial in 1979, in romanul sau The Fountains of Earth (Fantanile Pamantului). David Smitherman, conducatorul departamentului NASA pentru proiecte avansate, a conceput – impreuna cu colegii sai – un plan pentru liftul spatial, publicand si o lucrare stiintifica pe aceasta tema. El si-a prezentat proiectul la conferinta de la Centrul Spatial Marshall, anul trecut, in cadrul unui atelier de lucru care a inclus ingineri, cercetatori, reprezentanti ai industriei aero-spatiale si experti ai guvernului american.

„Acesta nu mai tine de science-fiction. Am plecat de la acest atelier cu convingerea ca vom putea face asa ceva",

a declarat Smitherman. Un lift spatial este, in esenta, un cablu foarte lung, intins de pe suprafata Pamantului pana pe orbita, avand masa centrala pe o orbita geostationara, la 35 786 de kilometri altitudine. Vehicule electomagnetice in deplasare pe acest cablu ar putea servi ca mijloc de transport in masa pe orbita Pamantului si de acolo in spatiul cosmic.

Planurile curente avute in vedere de NASA prevad construirea unui turn de 50 de kilometri altitudine, pe care va fi ancorat cablul. Pentru a impiedica acest cablu sa cada pe Pamant, va fi atasat unei contra-greutati masive, aflata dincolo de statia orbitala, poate chiar un asteroid „capturat" cu acest scop.

„Sistemul necesita ca masa centrala sa fie pe o orbita geostationara. Cablul se afla, practic, pe orbita",

precizeaza David Smitherman. Patru pana la sase „lifturi" ar circula pe structura cablului pana la platforma spatiala, la niveluri diferite. Dupa unele proiecte, aceste vehicule electromagnetice ar putea circula cu viteze de mii de kilometri pe ora, scurtandu-se considerabil durata calatoriei. Inaltimea extrema a turnului il face vulnerabil la vantul puternic, asa ca se opteaza pentru o pozitie ecuatoriala a constructiei. Potrivit expertilor NASA, inceperea construirii sistemului nu este fezabila astazi, insa ar putea demara pe la sfarsitul secolului XXI. Prima data va fi dezvoltata tehnologia,

„iar peste 50 de ani vom fi acolo, cu liftul spatial",

noteaza Smitherman.