Biroul Federal de Investigatii

Detalii

CategoriiEconomie
Taguri
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari7410

Voteaza & Distribuie

Descriere

La 26 iulie 1908 este fondat Biroul Federal de Investigatii (FBI), atunci cand procurorul general Charles Bonaparte ordona unui grup de investigatori federali proaspat angajati sa raporteze examinatorului sef Stanley W. Finch, din cadrul Ministerului Justitiei. Un an mai tarziu, Biroul Examinatorului Sef a fost redenumit Biroul de Investigatii, iar in 1935 a devenit Biroul Federal de Investigatii. Guvernul federal a utilizat biroul ca instrument de investigare a criminalilor care au incercat sa se sustraga de la raspunderea penala, trecand frontierele dintre statele americane.
In cativa ani de la constituire, numarul de agenti a depasit 300. Cativa congressmani s-au opus la constituirea acestei agentii, acestia temandu-se ca autoritatea ei crescanda va putea conduce la abuzuri de putere. Odata cu intrarea Statelor Unite in primul razboi mondial, biroului i-au fost conferite atributii in investigarea dezertorilor, a violatorilor Legii spionajului din 1917 si a imigrantilor suspectati de radicalism.
Intre timp, J. Edgar Hoover, avocat si fost bibliotecar, a intrat in Ministerul Justitiei in 1917 si in doi ani a devenit asistent special al procurorului general A. Mitchell Palmer. Extrem de anti-radical in ideologia sa, Hoover a ajuns in prim-planul biroului federal in timpul asa-numitei "frici rosii", ce a durat din 1919 pana in 1920. El a initiat un sistem de inregistrare a fiecarui lider radical, organizatie sau publicatie radicala din Statele Unite, iar pana in 1921 a adunat aproximativ 450.000 de dosare.
Peste 10.000 de persoane suspectate de a fi comunisti au fost arestate in aceasta perioada, insa marea majoritate a acestora au trecut printr-un scurt interogatoriu, dupa care au fost eliberate. Desi procurorul general a fost criticat pentru ca a abuzat de putere, Hoover nu a fost afectat de acest lucru, iar la 10 mai 1924 a fost numit director al Biroului de Investigatii. In anii ’20, cu aprobarea Congresului, directorul Hoover a restructurat in mod drastic si a extins Biroul de Investigatii.
A transformat aceasta agentie intr-o masinarie eficienta de combatere a criminalitatii, a inaugurat un sistem centralizat de indosariere pe baza amprentelor digitale, un laborator de criminalistica si o scoala de pregatire a agentilor. In anii ’30, biroul a lansat o batalie dramatica impotriva epidemiei criminalitatii organizate, adusa de Prohibitie. Gangsteri cunoscuti, cum ar fi George "Mitraliera" Kelly si John Dillinger si-au gasit sfarsitul in focul armelor agentilor biroului, in timp ce altii, cum ar fi Louis "Lepke" Buchalter, au fost cercetati si trimisi in judecata de oamenii lui Hoover.
Hoover a participat la un mare numar dintre aceste arestari extrem de mediatizate, astfel ca Biroul Federal de Investigatii, dupa cum a devenit cunoscut dupa 1935, a ajuns sa fie extrem de apreciat de Congres si de publicul american. Odata cu izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial, Hoover a revitalizat tehnicile anti-spionaj pe care le dezvoltase anterior, astfel ca ascultarea telefoanelor si alte forme de supraveghere electronica au devenit din ce in ce mai raspandite.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, Hoover s-a concentrat asupra amenintarii reprezentate de subversiunea radicala, in special cea comunista. FBI-ul a realizat dosare pentru milioane de americani suspectati de activitate dizidenta, iar Hoover a lucrat indeaproape cu Comitetul intern cu privire la activitati anti-americane si cu senatorul Joseph McCarthy, responsabil de reaparitia curentului anti-comunist in America.
In 1956, Hoover a constituit COINTELPRO, un program secret de contraspionaj, care a luat in colimator Partidul comunist american, insa ulterior programul a fost extins, in scopul combaterii tuturor organizatiilor radicale din America. In anii ’60, resursele imense ale COINTELPRO au fost utilizate impotriva unor grupuri periculoase, ca de exemplu Ku Klux Klan, insa si impotriva organizatiilor de aparare a drepturilor civile ale persoanelor de culoare si a organizatiilor liberale anti-razboi.
O persoana luata in vizor in mod special a fost aparatorul drepturilor civile ale negrilor, Martin Luther King Jr., care a fost supus la o hartuire sistematica din partea F.B.I-ului. In 1969, presa, publicul si Congresul au inceput sa suspecteze F.B.I.-ul de abuz de putere. Pentru prima oara in cariera sa birocratica, Hoover a fost supus unor critici raspandite, iar Congresul american a luat la randul lor masuri, adoptand legi prin care viitorii directori ai F.B.I-ului trebuiau sa obtina confirmarea Senatului pentru a intra in functie si prin care mandatul acestora a fost limitat la 10 ani.
La 2 mai 1972, la un moment in care afacerea Watergate era pe cale sa iasa la suprafata, J. Edgar Hoover a murit din cauza unei boli de inima, la varsta de 77 de ani. Ulterior, prin scoaterea la iveala a afacerii Watergate, s-a aflat ca FBI-ul il protejase in mod ilegal pe presedintele Richard Nixon, pentru ca acesta sa nu fie cercetat penal. Astfel, agentia a fost riguros investigata de catre Congresul american. Dezvaluirea abuzurilor F.B.I-ului si a supravegherilor neconstitutionale efectuate de agentie, au motivat Congresul si presa sa devina mai vigilenti in ceea ce priveste monitorizarea activitatii Biroului.