Albert Einstein

Albert Einstein

Detalii

CategoriiStiinta
TaguriFizica
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari29285

Voteaza & Distribuie

Descriere

Albert_EinsteinLa data de 14 martie -1879 se naste Albert Einstein, fiul unui electrician din Ulm, Germania. Teoriile lui Einstein cu privire la relativitatea generala si speciala, au schimbat dramatic viziunea omului asupra universului, iar munca sa in domeniul teoriei particulei si a energiei au facut posibila aparitia mecanicii cuantice si, in ultima instanta, a bombei atomice.
Dupa ce si-a petrecut copilaria in Germania si Italia, Einstein a studiat fizica si matematica la Academia politehnica federala din Zurich, Elvetia. El a devenit cetatean elvetian, iar in 1905 a primit doctoratul Universitatii din Zurich, in timp ce lucra la Oficiul elvetian de brevete de inventii din Berna. In acelasi an, pe care analistii carierei lui Einstein l-au denumit annus mirabilis-- "anul miracolelor"ùa publicat cinci lucrari teoretice care urmau sa aiba un efect profund asupra dezvoltarii fizicii moderne. In prima dintre acestea, intitulata "Un punct de vedere heuristic asupra producerii si transformarii luminii", Einstein a exprimat teoria potrivit careia lumina este constituita din particule individuale (fotoni), teorie care demonstreaza proprietatile acesteia ce o apropie de particule, desi in mod global lumina se comporta ca o unda.
Aceasta ipoteza, reprezentand un pas important in dezvoltarea teoriei cuantice, a fost obtinuta prin examinarea de catre Einstein a efectului fotoelectric, fenomen prin care anumite substante solide emit, in momentul in care sunt iluminate, particule incarcate cu electricitate. Aceasta activitate ii va aduce ulterior premiul Nobel pentru fizica, din anul 1921. In a doua lucrare, a creat o noua metoda de numarare si determinare a dimensiunilor atomilor si moleculelor dintr-un spatiu dat, iar in cea de-a treia, a oferit o explicatie matematica pentru constanta miscare haotica a particulelor suspendate intr-un lichid, cunoscuta sub denumirea de miscare browniana.
Aceste doua lucrari au adus probe incontestabile ale existentei atomilor, care la vremea respectiva era inca disputata de cativa oameni de stiinta. A patra lucrare stiintifica revolutionara a lui Einstein, din 1905, a formulat ceea ce el a numit teoria speciala a relativitatii. In relativitatea speciala, timpul si spatiul nu sunt absolute, ci relative din punctul de vedere al observatorului.
Astfel, doi observatori care se deplaseaza cu viteze mari unul fata de celalalt, nu vor observa neaparat evenimentele simultane in timp la acelasi moment, nici nu vor fi neaparat de acord cu masuratorile celuilalt privitoare la spatiu. In teoria lui Einstein, viteza luminii, care este viteza limita a oricarui corp ce prezinta o masa, este constanta in toate secventele de referinta. In a cincea lucrare publicata in acel an, o explorare din perspectiva matematica a relativitatii speciale, Einstein a postulat ca masa si energia sunt echivalente si pot fi calculate printr-o ecuatie: E=mc2. Desi publicul nu a imbratisat prea repede revolutionarele sale teorii stiintifice, Einstein a fost primit cu bratele deschise in cercul fizicienilor eminenti ai Europei, oferindu-i-se posibilitatea de a preda la Zurich, Praga si Berlin.
In 1916, a publicat ôFundatia teoriei generale a relativitatiiö, care a propus ideea ca gravitatea, asemenea miscarii, poate afecta intervalele de timp si spatiu. Potrivit lui Einstein, gravitatia nu este o forta, dupa cum sustinea Isaac Newton, ci un camp curbat din continuitatea spatio-temporala, creat de prezenta masei. Din acest motiv, un obiect cu masa gravitationala foarte mare, spre exemplu soarele, va parea sa distorsioneze spatiul si timpul din jurul lui, fapt care poate fi demonstrat prin observarea luminii unei stele, care evita Soarele in drumul ei spre Pamant. In 1919, astronomii care studiau o eclipsa solara au confirmat predictiile pe care Einstein le-a facut in cadrul teoriei generale a relativitatii, iar el a devenit peste noapte celebru.
Ulterior, alte predictii ale relativitatii generale, cum ar fi deplasarea orbitei planetei Mercur si existenta probabila a gaurilor negre, au fost confirmate de oamenii de stiinta. In timpul urmatorului deceniu, Einstein a continuat sa contribuie la dezvoltarea teoriei cuantice si a inceput sa lucreze la o teorie care sa uneasca mai multe domenii, in cadrul careia el spera sa inglobeze mecanica cuantica si propria sa teorie a relativitatii, sub forma unei explicatii grandioase cu privire la functionarea universului. Fiind o figura publica renumita in toata lumea, a inceput sa se implice tot mai mult in politica, sustinand cauza sionismului si militand impotriva militarismului si a reinarmarii. In Germania sa nativa, aceste sustineri politice l-au transformat intr-o figura nepopulara, iar dupa ce liderul nazist Adolf Hitler a devenit cancelar al Germaniei in 1933, Einstein a renuntat la cetatenia germana si a parasit tara. Ulterior s-a stabilit in Statele Unite, unde a acceptat un post la Institutul de studii avansate din Princeton, New Jersey.
Avea sa ramana acolo pentru tot restul vietii sale, lucrand la teoria sa unificata si relaxandu-se navigand pe lacul din localitate si cantand la vioara. A devenit cetatean american in 1940. In 1939, in ciuda ideilor sale pacifiste din tot cursul vietii sale, a fost de acord sa-i scrie presedintelui Franklin D. Roosevelt, din partea unui grup de oameni de stiinta preocupati de lipsa de interes a Americii in domeniul cercetarii armelor atomice. Asemenea celorlalti oameni de stiinta, Einstein s-a temut de posibilitatea ca Germania sa fie singura tara care sa posede o asemenea arma. Totusi, el nu a jucat nici un rol in viitorul Proiect Manhattan si mai tarziu a condamnat utilizarea bombelor atomice impotriva Japoniei. Dupa razboi, el a cerut stabilirea unui guvern mondial care sa controleze tehnologia nucleara si sa previna viitoarele conflicte armate. In 1950, a publicat teoria sa unificata, care a fost considerata un esec. O explicatie unificata a gravitatiei, a fenomenelor subatomice si a electromagnetismului este in prezent apreciata a fi prea vaga.
Albert Einstein, una dintre cele mai creative minti din istoria omenirii, a decedat la Princeton in anul 1955.