Porolissum

Porolissum a fost in trecut un oras roman al Daciei. In perioada razboaielor dintre daci si romani aici a fost formata o tabara militara (106 d.C), iar zonele din jur s-au dezvoltat intr-un ritm alert, cu ajutorul comertului facut cu bastinasii daci si s-a format o asezare. In 124 d.C. Porolissum a fost capitala provinciei romane Dacia Porolissensis.

Situl de aici este unul dintre cele mai mari si bine pastrate din tara noastra. Porolissum, zona despre care prea multi nu stiu ca exista, se gaseste pe Magura Pomat, in satul Moigrad-Porolissum, comuna Mirsid, judetul Salaj.

Porolissum

Imparatul roman Traian a infiintat un punct fortificat aici pentru a apara locul principal de trecere prin Carpati. Initial, fortul a fost construit din lemn, pe fundatii de piatra, iar aici erau gazduiti aproximativ 5.000 de soldati transferati in trupele auxiliare din Spania, Galia si Britania. Numele Porolissum are origine daca, insa arheologii n-au descoperit dovezi ca acolo ar fi existat vreo asezare dacica inainte de a se construi aici castrul roman.

In anii urmatori de la formare, acest fort a fost marit, reconstruit din piatra, iar in jurul sau s-a dezvoltat asezarea civila Porolissum, devenita centrul administrativ al provinciei Dacia Porolissensis, creata de Hadrian.

Statut de municipiu a primit pe vremea imparatului Septimius Severus, perioada in care li s-a permis conducatorilor si negustorilor acestuia sa lucreze in mod independent.

Porolissum

Desi romanii s-au retras din Dacia in anul 271 d.C., in timp ce erau condusi de Aurelian, orasul fiind abandonat de fondatorii sai, sunt dovezi ce arata ca Porolissum a fost locuit mai multe secole de la acea data incolo.

Chiar daca a fost format cu scopul unui centrul militar, in vremea razboiului, trupele stabilite in castrul de la Porolissum au coexistat cu dacii, vecinii lor, caci pe dealurile ce inconjurau zona au fost descoperite de catre arheologi mai multe sate, acestea fiind formate dupa ce a aparut orasul Porolissum. Totodata, se gasesc inscriptii care mentioneaza numele daco-romane ale unor persoane oficiale, ceea ce sugereaza o colaborare destul de stransa, la nivel politic.

Sapaturile in aceasta zona au fost incepute de catre arheologii romani in anii '70. Excavatiile au dus la descoperirea unor ramasite, atat ale unor instalatii militare, cat si ale orasului, bai publice aflate intre ele, un templu pentru Liber Pater, case de locuit si un amfiteatru. O poarta a zidului de piatra a fost reconstruita, iar recent s-au axat asupra excavarii forumului orasului.

La Nord Vest de intrarea principala in fortul roman s-a gasit o mica cetate dacica, ceea ce atesta faptul ca exista locuire dacica in zona Porolissum.

Porolissum

Romanii considerau ca Proloissum era un fel de capat al lumii, deoarece de aici porneau pe unul dintre cele mai lungi drumuri spre Roma. Alaturi de Tampa, Porolissum a fost notat de catre Ghidul Verde Michelin cu o panorama de trei stele. Aici se precizeaza:

Dupa traditia romana, castrul este construit dupa un plan dreptunghiular. El este parcurs de doua cai rectilinii care conduc de la cele patru porti de incinta spre centrul fortaretei. Acesta este marcat de constructiile adiacente ale unui edificiu de plan bazilical, Principial, cladirea comandantului locului.

Porolissum reprezinta un punct de atractie de mare interes, desi multi il trec cu vederea sau nici macar nu au habar de existenta lui. Satul in care se afla ruinele fortului roman, Moigrad, se gaseste foarte aproape de orasul Zalau. Intersectia inspre castru este bine semnalizata si indeamna turistii sa viziteze zona, insa drumul lasa de dorit. Totusi, pentru o experienta de neuitat si o intoarcere in istorie, aceasta peripetie isi merita efortul.

Complexul arheologic Porolissum

Vizita la Porolissum poate fi inceputa cu ruinele vamei romane, care este situata pe limes. Aici incepe un traseu turistic care uneste Porolissum de Zalau si este marcat, ruta putand fi parcursa cu bicicleta, calare sau pe jos in 3-4 ore.

La o mica distanta de vama se pot observa urmele drumului de piatra, care este asezat pe un pat de nisip si are rigole de scurgere pe ambele laturi. Apoi se pot vedea cateva case, pravalii, temple si o taberna. Unele dintre casele de atunci aveau incalzire centralizata prin sistem hypocaustum.

Taberna de la Porolissum

Urmeaza apoi poarta sitului istoric, o poarta simpla din lemn, inchisa, pentru a nu intra animalele, continuata de un gard si o bancuta care face mai usor accesul turistilor. Dupa aceasta poarta se intinde castrul. Are o forma patrulatera si se intinde pe aproximativ opt hectare, castrul de la Porolissum fiind cel mai mare din Dacia Romana care a fost ocupat de trupe auxiliare. Ca dimensiuni, numai castrele de legiune din Potaissa (Turda) si Apulum (Alba Iulia) il mai depaseau.

Porolissum este si unul dintre cele mai curate si ingrijite situri arheologice antice ale tarii noastre, iar fiecare obiectiv este explicat simplu, prin reconstituiri 3D, cu ajutorul unor panouri din metal, in limbile romana si engleza, turistii reusind, in lipsa vreunui ghid, sa isi dea seama cum era viata in lumea romana, in special in perioada razboiului.

surse: wikipedia.org, septemcastra.ro

surse foto: wikipedia.ro, septemcastra, inromania.ro