Sa divortez de sotul meu pentru ca imi place de altcineva?

Davi_ a scris:

Sa divorteze sau nu ?!

ceva îmi spune că doamna a găsit singură răspunsu la întrebare; frecvența redusă pe forum...

Va reveni peste doi ani după încă câteva.... „dileme”. De data asta în postura de-a da răspunduri.

@Josephine: Lasă-mă prin a începe să-ți mărturisesc faptul că te consider un monstru. Nici nu îmi vine să cred că am citit 36 de pagini, dar oricum, am învățat o lecție foarte importantă de la gunoaiele debitate de tine până acum. Nu știu exact de ce nu ai mai scris aici, probabil te-a prins soțul tău cu ăla, iar tu te-ai tăvălit în chinuri și te-ai făcut preș în fața lui ca să nu te părăsească. Exista si cazul în care l-ai părăsit, iar cel pe care tu il considerai mai nou "speranța" să se fi p.... pe tine într-un final, nu că ai fi meritat altceva.

1 - Exercițiu de logică: Cum te-ai fi simțit dacă l-ai fi văzut pe soțul tău flirtând și sărutându-se cu alta ? Era de ajuns răspunsul ăsta la întrebare ca să îți dai seama de cât de nesimțită și lipsită de valori ești. Dar să continuăm, pentru că e clar că înteligența si rațiunea nu sunt punctele tale forte.

2 - Poți tu să prosteși pe cine vrei, dar nefericirea ta în relația cu soțul a venit treptat din moment ce l-ai cunoscut pe ăla de la muncă. Nici să nu negi. Am fost înșelat și știu cum e. Înainte să-l cunoască pe ăla era o relație perfectă. Toate dovezile pe care le-am avut mi-au confirmat ca totul a început să se destrame între noi din momentul în care i-a acordat ăluia o șansă.

3 - Atat timp cat nu suntem animale salbatice, viata se bazeaza pe decizii, adică pe Da sau Nu si nu pe nu stiu ce cocktailuri chimice si alte motive de prost gust pe care ți le tot imprimi în căpuțul ăla sec, în încercarea penibilă de a justifica lucrurile pe care le faci.

E clar că nu ai fost înșelată niciodată. Eu îți doresc totuși să experimentezi o asemenea devastare, pentru că e clar că nu apreciezi lucrurile pe care le ai în timp ce ele se întâmplă. Este regretabil să tot văd monștri ca tine care, în ciuda anilor și experiențelor prin care trec, nu sunt capabili să facă diferența dintre atracție fizică și iubire. Aș mai fi scris două cărți pe aici, dar e de ajuns pentru o minte simplă ca a ta. O minte simplă care, dacă ar fi avut niște ambiții și hobby-uri în viață, sigur nu ar mai fi avut timp să caute adrenalină/fericire/satisfactii prin ruperea inimilor celor care țin la tine

Valentin Jesse a scris:

Eu îți doresc totuși să experimentezi o asemenea devastare, pentru că e clar că nu apreciezi lucrurile pe care le ai în timp ce ele se întâmplă.

Si eu credeam ca ceea ce ofer trebuie apreciat, fiindca facea parte din normalitate. Oarece siguranta, iesiri la restaurant, cadouri, sex (sec), concedii...Cam uitasem de pasiune, de afectiune, dar daca restul erau din plin... :) .

Si eu am fost inselat.

Doar ca eu imi asum si partea mea de vina, care a fost...si nu putina.

In fond, fata scrie tocmai pentru a afla daca e gresit, ori firesc. Nu sunt toti nascuti perfecti. Nu zic ca-i firesc, dar parca nici de condamnat asa dur. E usor sa fii judecator, cand nu esti tu inculpatul. In plus, e si foarte tanara.

Ok, ai fost inselat...scrie-ti povestea. Eu chiar vreau s-o citesc, ca de cand "am furat-o", sunt foarte atent la astfel de detalii. Te rog...

Eu nu inteleg asta cu partea mea de vina cand am fost inselat.

Nu are fiecare pacatele lui, sa le mai ia in spate si pe ale altora?

Scuze ca ma bag ca musca in lapte.

stupid_me a scris:

Eu nu inteleg asta cu partea mea de vina cand am fost inselat.

Nu are fiecare pacatele lui, sa le mai ia in spate si pe ale altora?

Scuze ca ma bag ca musca in lapte.

E simplu...cauza-efect.

Tu esti femeie asa-i? Bun, ii spui lui "vreau sa facem acel lucru...". El iti raspunde "bine", dar nu se implica deloc, doar nu-i impotriva. Tu intaresti: "dar vreau...e important". El raspunde "si de ce nu-l faci singura?". Situatia se tot repeta si vrei sa discuti serios, dar el te ia in deradere si-ti spune " alte probleme n-ai si iti doresti?"

In plus flirteaza cu prietenele tale. L-ai crede ca nu il intereseaza? Mai ales daca apar si inflorituri de genul "m-a atins pe fund".

Vezi tu...mi-ar placea sa cred ca pacatul e capital, dar nu-i asa. Nu toti cei care cad sunt impiedicati. Unii mai sunt si impinsi. Ca au cazut prea usor...asta-i alta discutie. Dar ceva vant li s-a facut.

Adica, daca eu am stat cu unul care una zice si alta face si prin urmare nu m-as fi simtit inteleasa si iubita, e vina mea ca am ramas, cel mult. Tot vina mea e ca am inselat in loc sa pun cartile pe fata.

Eu inteleg minciuna, ca nu e nimeni perfect.

Nu pot si nu vreau sa inteleg justificarea minciunii si a tradarii.

Un om care regreta ca a mintit lasa capul plecat, in niciun caz nu schimba reflectorul si nu cauta sa isi justifice tradarea.

Nu e vinovat ca a incetat sa iubeasca, eventual.. ca a mintit. Atata tot. De ce e greu de admis?

stupid_me a scris:

De ce e greu de admis?

Nu toti reactioneaza ca-n "cartea de reactionare". Cate bordeie atatea obicee", cu scuze pt. plural, care-i arhaic.

Eu pot intelege mai mult decat tine (a intelege = a tolera, nu a pricepe : ). ) Asta nu ma face mai destept, ci doar altfel. Tu poti admite ca se poate si asa?

Pot admite ca asa inteleg altii.

Eu nu o pot face.

Ok, o sa mai scriu, dar acum ma retrag. Seara frumoasa.

O seara buna si tie.