Nu cred ca exista un barbat sau o femeie care sa te implineasca absolut din toate punctele de vedere astfel incat sa nu iti lipseasca nimic inclusiv noul sau diversitatea.
Oamenii sunt diferiti iar ceea ce nu gasesti la unul intalnesti la celalalt . O alta persoana te poate face sa te simti satisfacut pe alte planuri dar cred ca in orice relatie de lunga durata apare in cele din urma monotonia data de obisnuinta . Secretul e sa o combati?
Daca ai mai mult decat iti doresti deja insa alaturi de cineva s-ar merita sa ramai cu el decat sa dai cu piciorul unei relatii deosebite din cauza unor fluturasi care oricum isi vor lua zborul.
Eu in locul ei as discuta deschis cu sotul meu . Cred ca deschiderea totala fata de partener recunoscand in loc sa-ti negi sentimentele care se pot ivi la un moment ar duce la consolidarea si intensificarea relatiei simtindu-te liber si nu vinovat fata de partener.
Caz extrem: daca am intelege ca atractia este fireasca si inevitabila la un moment dat si nu asteapta decat sa fie consumata poate ca o aventura consimtita de ambele parti ar putea fi inca o solutie salvatoare. Monogamia poate fi discutabila. In alte tari functioneaza poligamia.
PS: Imi cer scuze ca reinviu topicul uitat de ceva vreme dar mi s-a parut un subiect foarte interesant si nu m-am putut abtine sa nu imi dau cu parerea desi mai mult pt mine cred ca am facut asta.