Sa divortez de sotul meu pentru ca imi place de altcineva?

SR....o sa fie bine intr-un final......

S.R. a scris:

Sau pentru ca nu-i sclavul emotiilor, daca spui, spune tot.

Depinde ce fel de emotii. Ca tot emotiile ii tin si sa nu plece din relatie!

S.R. a scris:

Hai sa plangem pentru aceste flori de crini maltratate de brute porcine

Vrei sa pari un insensibil. Sa fim seriosi! Nu toate femeile sunt c..ve asa cum nu poti barbatii sunt porci! Eu nu pot sa simt altceva decat mila pentru femeile agresate fizic, maltratate de de barbati in modul cel mai josnic cu putinta. Intr-o casnicie cred ca barbatul nu trebuie sa ia parul ca sa arate cine-i mai puternic. Stiu ca suntem oameni si ca putem comunica.

Nu inteleg de ce ti-ai pune problema sa divortezi doar pt ca te simti atrasa misterios de alt barbat.

Chiar asa ai renunta la tot ce ai pt o himera ??

Totusi nu stii nimic despre acel barbat, nu stii daca ar merge o relatie cu el, daca el ar dori asta si te gindesti sa spulberi tot pt ce ??

JosephineXS a scris:

Poate e urat ce spun, dar am de toate, numai intensitatea nu mai e aceeasi...... Nu stiu foarte bine cum sa ma exprim.

Nu aveti copii.

De cit timp esti casatorita ??

Poate ai prea mult timp liber si esti prea sigura de relatia ta deja.

Nemo! a scris:

Nu e gresit, pentru ca ei se potrivesc de fapt perfect. Daca se despart, nu vor intalni niciunul din ei parteneri mai buni. E doar o iluzie noul.

Si eu asta cred si mai cred ca acele cupluri care stau prea multi ani fara copii, tind sa caute nod in papura.

Sunt prea axati pe propria personalitate si propriile nevoi desi au facut deja de toate.

Un copil te invata sa oferi mai mult si sa rasfeti pe altcineva , cred ca si ea are nevoia de asta, altfel se vrea tot admirata si in centrul atentiei.

Emme a scris:

Vrei sa pari un insensibil. Sa fim seriosi! Nu toate femeile sunt c..ve asa cum nu poti barbatii sunt porci! Eu nu pot sa simt altceva decat mila pentru femeile agresate fizic, maltratate de de barbati in modul cel mai josnic cu putinta. Intr-o casnicie cred ca barbatul nu trebuie sa ia parul ca sa arate cine-i mai puternic. Stiu ca suntem oameni si ca putem comunica.

Nu vreau sa par insensibil, sunt foarte sensibil. Doar nepasator la problemele pe care si le fac oamenii singuri ca-s satul de ele, dar mai ales de faptul ca nu vor sa asculte sau sa auda sau sa-si faca vreun bine. Tu poti sa simti ce vrei tu, iar daca intr-o casnicie barbatul nu e suficient de puternic, femeia o ia razna, ca nu are un stalp de stabilitate si consecventa. Eu stiu ca suntem oameni si nu putem comunica, doar ni se pare, orgoliile au grija sa vorbim si fiecare sa auda doar ce-i convine. Asa ca n-are rost comunicarea, e simplu - ori iese, ori nu iese. Daca nu iese, comunicarea n-o sa faca nimic, poate doar amana ruptura, dar pe timp foarte scurt.

Ti-a propus deja sa te culci cu el??? sau o iesire din casa undeva, o invitatie la ceva???

Fara asa-i cunosti obiceiul in pat, n-ai de ce sa divortezi mai ales daca nu te-a invitat in pat :-)))

am totusi o problema tot undeva in zona....

parerea mea nu stiu cat conteaza dar incearca sa vezi la sotul tau ceva nou ,schimba tu ceva in relatie , iesi cum sa zic din rutina

sau monotonie dar nu divorta ptr prima zvacnire care tia aparut in cale

propunei ceva nou sotului ceva ceti place tie si nu iai zis pana acum asta ca sati muti gandul de la barbatul misterios care nu il cunosti si nu sti cum se va comporta intro relatie sau poate este intro relatie....

las ca-i trage ala teapa si dupa aia suspina dupa siguranta/stabilitatea si respectul care tocmai le-a aruncat pe geam.

Ea. a scris:

Josephine analizeaza bine ce lipseste din casnicia ta sau ce ai vrea sa adaugi. De ce nu iti mai place norisorul asta de fericire de deasupra ta? E monotona fericirea?

Ce e fain la C.? Faptul ca e in afara casniciei? Faptul ca are hobby-uri interesante? Faptul ca e frumos fizic? Faptul ca e o versiune negativa a sotului tau? E o dorinta de a te sabota? E o dorinta a ta de a evolua catre mai bine?

In primul rand va multumesc mult pt raspunsuri si imi cer scuze ca nu am reusit sa raspund pana acum, desi am citit cu interes absolut toate raspunsurile.

Mi-a placut mult "genetica" lui Nemo si reactia fetelor :)

Eu zic ca are dreptate si Nemo si au dreptate si fetele. Adica da, chiar era in discutie sa avem un copil, ca asa am considerat noi ca acum e timpul (pana acum ne-am bucurat de libertatea nostra si chiar daca suna egoist, am amanat responsabilitatea si ne-a fost foarte bine asa). In urma cu un an de zile aproximativ, am inceput sa simt ca vreau sa devin mama, ca lipseste ceva din viata noastra de cuplu, dar sincer imi este frica de toata responsabilitatea pe care un copil o implica. Si aici au dreptate fetele, pt asa cum bine au spus si ele, un copil vine din iubire si nu ca sa creeze iubire. Pe langa teama fireasca de a fi parinte (oare o sa ma descurc, oare o sa fiu o mama buna, o sa am rabdare? si toate intrebarile pe care cred ca orice mama responsabila si le pune inainte de a avea primul copil) la mine s-a mai pus si problema, oare sunt pregatita sa ma leg de tot?

Stiu, suna aiurea dupa atatia ani de relatie cu persoana care face practic parte din mine, acum ma intreb daca trebuie sa ma leg mai mult. Eu cred ca asta a fost problema mea dintotdeauna, nu imi place sa fiu in situatii fara iesire, imi place sa am o portita deschisa intotdeauna, chiar daca nu ajung sa o folosesc, dar stiu ca ea exista.

Si ca sa iti raspund Ea. nu stiu ce ii lipseste casniciei mele........ cred ca e monotona fericirea. Culmea e ca simt prea multa siguranta, am prea multa incredere in sotul meu, viitorul nostru impreuna e prea previzibil poate, imi lipseste diversitatea, imi lipseste noul. Cred ca e psihicul meu care a luat-o razna, sau hormonii, nu stiu, dar e cert ca atata timp cat eu nu as fi lasat o portita descisa, nimeni nu ar fi intrat. De ce am facut-o? Nu stiu. Ca sa imi complic viata cred. De diversificat relatia actuala, am incercat mereu, ca doar nu degeaba a rezistat atatia ani si a fost foarte frumos de multe ori, dar acum deja simt ca nimic nu mai poate fi nou. Poate asa sunt toate cuplurile, poate asa e normal, in timp ajungi sa cunosti persoana de langa tine, dragostea se transforma in iubire, respect si cu astea traiesti pana la batranete. Eu nu stiu daca sunt pregatita sa traiesc asa. Nu sunt pregatita insa nici sa renunt! As vrea sa imi arate cineva viitorul si daca fac drepata si daca fac stanga :) dar nu se poate.

Pe C l-am mai vazut o data intre timp, dar numai pentru cateva minute de data aceasta. L-am cautat zilnic din priviri si imi doream sa il vad, dar cand a venit am fost mai "ocupata" decat de obicei si nu am stat de vorba decat strict cat era necesar. Si ce credeti? Cine avea flori pe birou a doua zi? Am fost nevoita sa le las la munca, nu puteam aparea cu ele acasa, va dati seama, dar nu pot sa spun ca ma incurca pe birou. Insa in viata mea cotidiana, da ma incurca.

Ce e fain la C? Ca e nou, ca e altcineva, ca nu il cunosc, ca nu stiu la ce sa ma astept, ca numai prezenta lui si de la distanta imi face genunchii sa tremure. Asta e fain la C si si nasol in acelasi timp, pt ca STIU ca e un risc.

PS. De ce ma gandesc la divort daca nu am trecut prin patul lui??? Pentru ca la mine nu asa merge, oricat de incredibil ar parea pentru unii care tind sa judece poate un pic prea repede, nu sunt de chiar asa joasa speta. Am decis sa scriu aici pentru ca deja ma simt vinovata fata de sotul meu, stiu ca nu merita nici macar sa ii zambesc altuia, dar viata ne mai joaca feste. Simt vinovatie pe de o parte, iar pe de alta ma simt ca si o pasare care tocmai a evadat din colivie.

Tot respectul pentru ceea ce spui aici.

JosephineXS a scris:

dar e cert ca atata timp cat eu nu as fi lasat o portita descisa, nimeni nu ar fi intrat. De ce am facut-o? Nu stiu.

Imi mentin parerea ca nu-i bine sa faci copii cu sotul, in situatia in care te afli acum. De fapt sunt in asentimentul tau cu aceasta parere. :)

JosephineXS a scris:

Simt vinovatie pe de o parte, iar pe de alta ma simt ca si o pasare care tocmai a evadat din colivie.

Va invinge ceea ce decizi sa asculti : ratiunea sau vocea ta interioara, mintea sau inima.

E important ceea ce-ti doresti ca sa te simti implinita ca femeie : ancora sau zborul, trecutul sau viitorul, certitudinea sau provocarea, previzibilul sau explorarea, resemnarea sau libertatea . :)