"gargbird, la Jun 14 2009, 12:58 PM, a spus:
Creca am mai postat odata aici, dar mi-e lene sa caut, asa ca o sa-mi permit sa-mi spun si eu parerea:
Am inceput sa fumez de la varsta de 14 ani. Inca de la prima tigara am inhalat fumul in piept, nu am "pufait". Cred ca dependenta s-a instalat aproape instantaneu. Dependenta, impletita cu teribilismul specific varstei si cu independenta de care m-am bucurat intotdeauna (nu prea am avut optiuni, pentru ca nu am avut parintii aproape de mine), acesti factori m-au facut sa consider fumatul ca pe o calitate, o arta.
Am fumat timp de 14 ani, fara nici o pauza. In acest timp mi-am dobandit o reputatie de fumator feroce, disperat. Am fumat aproape toate felurile de tigari ce se pot imagina (am avut si posibilitati materiale... si interlope, pentru a-mi procura diverse marci de tigari, pe timpul Impuscatului).
Inca ma mandresc in fata amicilor mei cu "performanta" mea: nu am tusit niciodata din cauza tigarilor, nu am avut probleme de sanatate, dar...
La varsta de 28 de ani (...ce a trecut timpul, sunt aproape opt ani de-atunci...), intr-o zi, i-am spus unui prieten: Catae, de maine ma las de fumat. El mi-a raspuns: pun pariu ca nu esti in stare sa renunti la tigari nici macar doua ore!
Nu am pus nici un pariu, mi se pare stupid sa pui pariu pentru niste chestii importante pentru tine. De a doua zi nu am mai pus tigara in gura. Pur si simplu. Fara pastile, fara surogate, fara nici un fel de terapie.
Daca voi ajunge la 70 de ani, voi fuma din nou. Am pus deoparte un pachet de tigari, special pentru acea ocazie. "More" lung, mentolat. Creca e de dama, dar mie mi-a placut.
In lumea de azi, tendinta este clara: fumatorii incep sa fie priviti cu mila, fumatul incepe sa devina o "calitate" a oamenilor saraci sau frustrati. Privesc uneori pe cate un fumator care incearca sa-si aprinda betigasul aducator de liniste. Sta ghemuit, crispat, sa nu-i stinga vantul flacara brichetei sau a chibritului.
Si in clipa aia mi-e rusine. Mi-e rusine ca timp de 14 ani, eu, care m-am considerat absolut independent toata viata mea, am fost sclavul unui viciu absolut inutil, absolut injositor. E ca si cum ti-ai lua doza de drog in public.
Nu vreau sa supar pe nimeni cu aceasta postare.
Eu stiu ce inseamna dependenta de nicotina. Inca mai simt nevoia uneori, dupa atatia ani, sa aprind o tigara.
Dar nu o voi face.
Pentru ca totul depinde doar de mine. De cati bani dau pe viata si pe sanatatea mea. Si inca mai cred ca valorez mai mult decat un pachet de tigari.
Celor care vor sa renunte la fumat, le urez succes. Si luciditate, sa poata constientiza ca orice vine din afara noastra poate fi oprit inainte de a ne invada viata.
Trebuie doar sa vrei."
Inca e valabila aceasta postare.