Ce inseamna "om liber"

Fiero a scris:

Unii oameni au constiinta patata doar din punctul altora de vedere, pt. ei oricate fapte urate ar fi facut, ele nu inseamna nimic. As pune pariu ca dorm mai linistiti decat un bebelus. :)

Fiecare cu ce are. Constiinta nu trebuie sa o privesti ca o povara, ceva care nu te lasa sa faci prostii, ci ca pe un dar. Si ratiunea poate fi o povara pentru om, dar uite cate face cu ea spre deosebire de animale.

The Unknown a scris:

Cu parere de rau, dar m-am gandit la jurnalisti, oratori, media, moderatori de show-uri televizate si fiinte din astea publice care mereu aterizeaza pe talpa indiferent de unde au cazut

Nu sunt liberi oamenii aia. Sunt in mijlocul a tot ce misca. Ei sunt cumparati, ei nu au opinii proprii, ei doar sunt platiti sa raspandeasca opiniile altora.

Fiero a scris:

Cred ca oamenii de genul celor la care m-am referit n-au nicio treaba cu constiinta, nu poate fi o povara pt. ei pt. ca nu exista. :)

Si de-aia au o lipsa. Le lipseste tocmai ce ii face umani. De ce i-as invidia ? :think: Eu sunt recunoscator ca am constiinta, doar asa stiu cand gresesc si ce trebuie sa fac sa ma indrept. Fara ea ar fi un calvar, nu ar exista evolutie, doar o viata goala si plina de mizerii. Scopul meu nu e sa fac prostii si sa dorm linistit. Iar constiinta morala e ceva pe baza caruia construiesti, ceva util in stadiul initial, apoi vine intelegerea care te ajuta mai departe. La inceput e bun un "profesor" de-asta care te dirijeaza spre ce e bine si ce-i rau.

Renaissance a scris:

Si de-aia au o lipsa. Le lipseste tocmai ce ii face umani. De ce i-as invidia ? :think: Eu sunt recunoscator ca am constiinta, doar asa stiu cand gresesc si ce trebuie sa fac sa ma indrept. Fara ea ar fi un calvar, nu ar exista evolutie, doar o viata goala si plina de mizerii. Scopul meu nu e sa fac prostii si sa dorm linistit. Iar constiinta morala e ceva pe baza caruia construiesti, ceva util in stadiul initial.

Poate ei ca nu simt lipsa constiintei ca pe o lipsa reala, pt. ca nu poti simti lipsa a ceva ce n-ai avut niciodata. Si poate si ei cred ca evolueaza si construiessc dupa standardele lor. Naiba mai stie! Si prea putin conteaza. :flowers:

Fiero a scris:

Poate ei ca nu simt lipsa constiintei ca pe o lipsa reala, pt. ca nu poti simti lipsa a ceva ce n-ai avut niciodata. Si poate si ei cred ca evolueaza si construiessc dupa standardele lor. Naiba mai stie! Si prea putin conteaza. :flowers:

Nu sunt relevante aceste analogii. Si nebunul crede ca e persecutat si ca stie adevarul. Ce relevanta are ? Ce evolutie poate avea un om care nu stie pe ce drum se afla ? Lui practic ii lipseste un simt, adica un instrument din dotare. Cum ar putea sa fie asta un avantaj ? Doar daca vezi constiinta ca pe ceva limitativ. Eu o vad ca pe un deschizator de drumuri. E ca o busola care arata directia. Limiteaza pentru ca nu orice drum e si corect, sau util. Dar nu limiteaza doar de dragul de-a limita. Fara un simt al binelui, nu ai ce evolutie sa urmezi, e totul alandala, la voia dorintelor egoiste. Capacitatea de a simti e vitala oricarei fiinte umane. Ratiunea singura nu ajunge.

Ratiunea poate fi o piedica, ca mintea te poate insela adesea, trupul nu prea. :)

Si mai exista genul de fiinte umane care se ocupa prea mult cu constiinta altori triburi ca sa nu le fie o cruce de purtat sufletul personal ingreunat de idei neintemeiate si aici ma refer la Incasi si Mayasi care din lipsa de apa potabila si prea multe alge de mare halucinau si scriau calendare pentru europeeni, despre existenta carora habar n-aveau!!!

Mi se pare ca din pacate traim intr-o lume mai putin libera ca oricand. Societatea te inregimenteaza, iti impune bariere, iti baga pe gat un model pe care trebuie sa-l urmezi ca sa fii in rand cu ceilalti. Program de munca de 10 ore pe zi, televizor, iesit in oras... Intri intr-o rutina care, in cativa ani, iti lasa un puternic sentiment de disconfort si o certitudine ca libertatea ta s-a pierdut undeva pe drum.

E adevarat ca poti alege sa te sustragi presiunilor societatii, dar asta inseamna sa accepti ca vei fi privit ca o ciudatenie, ca rupere de norma.

Cred ca toti am avut la un moment dat sentimentul ca nu mai suntem atat de liberi pe cat ne-am dori. O obligatie familiala, un job presant, o relatie sufocanta... Problema este ce faci, alegi sa-ti recastigi libertatea cu orice pret, sau te lasi pe mana comoditatii?

Cand n-ai un Nae pe spate care te tot sacaie la cap cu ce-i mai trebuie ... te consideri om liber, ca de dus flori in cimitir, e sport sau placere, nu mai este obligatie sau munca facuta cu forta.

jet li a scris:

Omul e liber cand nimeni nu-l opreste sa mearga unde vrea, sa faca ce vrea, sa spuna ce vrea etc. Asta e simplu si nu prea. As putea adauga "oricand".

In afara de astea, omul e liber daca are acces direct la lucrurile de baza de care are nevoie pentru a trai.

Omul e o fiinţă socială, adică trăieşte

Libertarea omului in societate a capatat sensul: "totul este posibil, dar nu orice este permis". Cu alte cuvinte, omul cat traieste in societate, traieste un paradox. In natura traieste un alt paradox, pentru ca acolo poate face ce nu face ni oras, dar este limitat de resurse si bunuri practice. Cei din spatiu, cei de p e insule, cei de pe mare, cei de la polul nord si tot asa fiecare cu sacul lui. Omul cat traieste, nu este liber in opinia mea...el ajunge sa fie liber din nou abia cand a cedat in fata paradoxului infinit care il urmareste pe toata durata vietii. In viata omul este liber doar sa ia alegeri, ceea ce-l limiteaza, el vrea mai multe dup pofta creierului. Omul vrea bani, frumusete, sotie (fidela, frumoasa, intelegatoare, sa stie sa faca de toate si viceversa pentru femei), succes, confort, vacante, grup social, o familie buna, samd... Pai cum ai putea sa le ai pe toate, cand nimeni nu le-a avut pe toate, niciodata. Poate doar o gaura neagra, prin care sa calatoresti in toate dimensiunile, dar nimeni nu a trait sa spuna asa ceva. Poate aceasta ar putea fi esenta unei noi definitii de libertate, sa nu mai existe niciodata pentru un om intrebarea: Cum ar fi fost daca nu faceam aia si faceam ailalta? Sa traiesti toate posibilitatile pe care viata ti le oferise, astfel ca tu sa nu fi fost nevoit niciodata sa alegi!