Început de Redondo, Joi 12 iul 2012 · 59 răspunsuri · 7.898 vizualizări
Black velvet a scris:E foarte bine sa faci pentru tine, dar nu e suficient. Traiesti in turma si trebuie sa faci ceva si pentru ea, altfel va trebui sa te izolezi de aceasta si vei deveni un inadaptat si turma te va calca in picioare intr-o zi.
Nu te va calca niciodata atunci cand esti un cameleon. Dimpotriva, se vor gasi multi care chiar te vor admira. 
Sa te adaptezi la ce anume ? Nu inteleg. Ce-i aia ca o persoana cu IQ de 140 sa se adapteze la lumea celor cu IQ de 100 ? N-are niciun sens. Oamenii aia doar iti seamana ca forma dar sunt defapt altceva. Practic nu e lumea ta. E ca si cum ai vrea sa te adaptezi la lumea pasarilor si sa incerci sa iti iei zborul de pe acoperis. E o prostie. Lumea pasarilor e altceva. N-are treaba cu tine. E absurd sa te adaptezi la asa ceva. Mai bine iti vezi de treburile tale. Odata ce ai inteles ca societatea e defapt ceva ce n-are treaba cu tine, ci e doar o chestie care exista paralel cu lumea ta, atunci n-ai nicio problema ca esti inadaptat social si prin urmare poti fii fericit urmandu-ti propria cale. Ca eu aici vad principala problema a inadaptatului: aceea ca isi doreste fericire dar crede ca o poate gasi in societate si nu in el insusi.
Editat Lun 16 iul 2012 10:31
Ar fi bine sa existe paralel. Problema e ca tb. sa interactionezi constant cu o lume careia simti ca nu-i apartii. A te adapta la ea nu inseamna a te trada pe tine, ci inseamna sa lasi de tine, sa fii flexibil atunci cand n-ai incotro, fara sa consideri aceasta flexibilitatea un sacrificiu ori o onoare pe care o faci cuiva, ci doar o modalitate de a impaca capra cu varza, adica de a te simti cat de cat bine intr-o lume ce ti-e straina si de a-i face si pe ceilalti sa nu simta compania ta ca pe o sula in coaste. Si in niciun caz nu cauti fericirea in compania cuiva care nu-ti seamana. Ar fi bine sa nu cauti asta nici in compania cuiva care-ti seamana, pt. ca fericirea e o utopie. Mai bine cauti implinirea, iar asta n-o poti gasi decat in tine insuti (insati). Ca altii pot contribui si ei la asta, foarte bine, insa e bine sa nu ai asteptari de la nimeni.
Fiero a scris:Problema e ca tb. sa interactionezi constant cu o lume careia simti ca nu-i apartii.
A se adapta la alt mediu decat cel obisnuit, vrea sa spuna forumistul, ca dupa ce ai plecat din locul tau bine captusit, n-o sa te regasesti imediat in mediul nou, indiferent care a fost motivul plecarii: casatoria, emigrare, transfer cu munca, armata, etc. Pentru ca mereu o sa fie oameni cu care nu ne asemanam la nimic, necesita o oarecare adaptare al ochiului in intuneric.
Black velvet a scris:si turma te va calca in picioare intr-o zi.
Asta sa fie singurul necaz.
Sa incerce.
E ok sa faci ceva si pentru turma atata timp cat decizi tu ca e ok, nu ca iti 'explica' ei ca e ok.
The Unknown a scris:De aici incepe viata sa fie grea!!! cand refuzi noutatea pe motiv ca n-ai avut inca de a aface cu ea de unde vii.
Nu e vorba de noutate. E vorba de limite.
Sunt liber sa-mi aleg singur lanturile.
Una e sa ma convinga prin atitudine, comportament...ca ceea ce fac si zic ei nou mi se potriveste si mie - si alta e sa astepte sa fiu de acord cu ei doar pentru ca ei sunt mai multi.
Nu am nevoie de multi ca sa fiu fericit, decat de o mana de oameni, daca e pana acolo. Caci ziua are doar 24 de ore dintre care in jur de 6-8 le dormi.
En fin, de aceea nu tin neaparat sa fiu prieten cucolegii de birou.
Indigo 1 a scris:Adaptarea tine si de inteligenta fiecaruia, de experienta, de obiceiuri si stilul de viata!
Desigur ca te vei uita la paharul pe jumatate plin prin prisma inteligentei, insa majoritatea celor care au de adaptat la o viata noua, nu dispun de asemenea resurse si devin chiar o problema societatii unde au crezut ca se potrivesc ca manusa de piele pe mana lui O.J. Simpson 
stupid_me a scris:Nu e vorba de noutate. E vorba de limite. Sunt liber sa-mi aleg singur lanturile.
Adaptarea n-are limite fizice precum universul, se simte limitat doar inadaptabilul.
Tu sau altul cu lanturile personale doar te sprijini de cativa tarusuri sa treci mocirla.
Inadaptatii de care spune initiatorul, sunt oameni mici, de aia simt nevoia sa fie bagati in seama mai tare ca altii.
Nu prea au nimic de oferit in schimb dispretuiesc totul si pe toata lumea.
Daca ar avea libertatea sa faca ceva cu adevarat, nu au idei, ei numai baga de vina.
The Unknown a scris:Adaptarea n-are limite fizice precum universul, se simte limitat doar inadaptabilul.
Tu sau altul cu lanturile personale doar te sprijini de cativa tarusuri sa treci mocirla.
Aha. Si alcoolicului caruia i se pare normal sa bea, caci simte nevoia...nu i se recomanda de catre altii sa isi impuna limite?
Ei hai, dupa cum spuneam. 'Adevarul' devine relativ doar cand e spus de cei in minoritate. Cand e invers, e lema generalizata.
YasmiSL a scris:Inadaptatii de care spune initiatorul, sunt oameni mici, de aia simt nevoia sa fie bagati in seama mai tare ca altii.
Nu prea au nimic de oferit in schimb dispretuiesc totul si pe toata lumea.
Daca ar avea libertatea sa faca ceva cu adevarat, nu au idei, ei numai baga de vina.
Da, ai dreptate. Recunosc tiparul. Abia acum am inceput sa mai ies din el.