L-am inselat pentru ca fumeaza iarba

YasmiSL a scris:

care ajutor mah, n-ai zis ca e ok iarba asta nu e grava ??

Mai citeste o data, am zis ca dupa mintea ei avea el nevoie de ajutor.

YasmiSL a scris:

cred ca o luati cam prea usor, drogurile distrug vieti.

orice dependent iti va spune ca e un cosmar , asta daca a reusit sa scape.

Asta e altceva. E o diferenta intre asta si "te va hacui daca nu are bani de iarba".

Leonking a scris:

studenti? copii?

de unde si pana unde? nu-s majori? nu s-au maturizat intr-atat incat sa-si ia viata in propriile maini? pana cand o sa-i dadacim si educam?

eu am astfel de discutii permanent cu un copil major...

pana la urma, va trebui sa inteleaga toti parintii ca dupa 18 ani se schimba putin rolul... nu mai sunt decidenti, ci doar consilieri...

Am un prieten foarte bun care zice ca se simte responsabil de copiii sai pana cand acesti vor implini 30 de ani, cel putin. E aiurea sa zici "ai implinit 18 ani, you're on your own!"

Amaliacristina22 a scris:

...iar eu vreau sa stopez asta si sa ne intemeiem o familie fericita...si sa-i acord si mai multa dragoste...eu vreau binele lui si al familiei noastre

Asta in cazul in care el va putea trece peste faptul ca tu l-ai inselat.

Mie mi se pare mai degraba o poveste de adolescenti asta, nu de oameni maturi, cu 4 ani de casnicie in spate.

Amaliacristina22 a scris:

nu e un pusti de 15 ani...are 27 de ani...oamenii la 27 de ani nu mai copilaresc ci isi intemeiaza o familie....concluzia e f simpla...am gresit amandoi...el a fumat si eu la-m inselat.

Nu prea poti compara greselile. E ca si cum ai compara durerile facerii cu durerile de testicule.

apai avea intr-adevar, din moment ce asa tare l-a stresat lipsa serviciului.

Amaliacristina22 a scris:

concluzia e f simpla...am gresit amandoi...el a fumat si eu la-m inselat.

Un inceput

Darianna a scris:

Asta e altceva. E o diferenta intre asta si "te va hacui daca nu are bani de iarba".

eram sarcastica pe alocuri si am exagerat intentionat, pt ca toti erati atintiti doar pe ea.

sub influenta alcoolului se omoara fest, de ce nu si sub influenta drogurilor sau a saraciei pur si simplu.

YasmiSL a scris:

eram sarcastica pe alocuri si am exagerat intentionat, pt ca toti erati atintiti doar pe ea.

sub influenta alcoolului se omoara fest, de ce nu si sub influenta drogurilor sau a saraciei pur si simplu.

Ia in considerare faptul ca nu te cunoastem bine si ca nu ne dam seama cand esti sarcastica si exagerezi intentionat.

Pharrell24 a scris:

Auzi, in caz ca ai uitat, iti aduc eu aminte un aspect...ai sarit in primul falus, si ai facut-o chiar atunci cand, dupa mintea ta, el trecea prin momente in care avea nevoie de ajutor.

Nu ti-e putin rusine sa scrii asa ceva?

Stai ca noi nu stim daca e primul.. Noi stim doar ca asta e primul care a dat-o`n primire la sot..:rot:

Bravo!!! I-ai dat inca un motiv in plus ca sa continue. Isteata fata.

Darianna a scris:

Am un prieten foarte bun care zice ca se simte responsabil de copiii sai pana cand acesti vor implini 30 de ani, cel putin. E aiurea sa zici "ai implinit 18 ani, you're on your own!"

Parintii sunt responsabili pe tot parcursul vietii din momentul in care decid sa 'intre in randul lumii' si sa faca un copil.

Legal sunt raspunzatori pana la majorat.

Responsabilitatea lor incepe sa scada din momentul in care nu ii mai au in supraveghere continua si copilul devine adolescent - se duce singur la scoala, traverseaza strada, isi cumpara tigari, etc - deci cand adultul nu mai are controlul efectiv asupra adolescentului.

Dar responsabilitatea corecta nu e aplicata de o majoritate imensa, sa spun asa:

Treptat, parintele ar trebui sa confere infantului - copilului, step-by-step o incredere de sine si sa ii paseze responsabilitatea, evident, in doze mici si apoi in crescendo.

Foarte rar am vazut parinti care sa explice copiilor interactiunea cauza-efect.

Si mai rar am vazut parinti care sa invete copii asumarea deciziilor, evident vorbim de decizii mici, conform cu gradul de intelegere al copiilor.

Ca atunci cand pui caramida peste caramida ca sa iti iasa un zid.

Cand le pui si le aranjezi sa iti dea la boloboc nu ai acelasi rezultat ca atunci cand o faci cu constiinta, cu responsabilitate.

Asa ca ce se cladeste in primii ani, cand copilul are nevoie de repere, afecteaza de fapt toata viata lui ca adult.

E aberant sa spuna cineva ca e responsabil pana la 18 sau 30 de ani.

Nici macar nu mai stiu pe ce topic sunt off-topic...

Darianna a scris:

Am un prieten foarte bun care zice ca se simte responsabil de copiii sai pana cand acesti vor implini 30 de ani, cel putin. E aiurea sa zici "ai implinit 18 ani, you're on your own!"

si-am spus eu ca nu ma simt responsabil? apare undeva in postul meu ceva de responsabilitate? nu e frumos, zau asa, sa denaturezi ideea... eu am vorbit de transferul de responsabilitate, de mentinerea rolului de consiliere... tu spui ca am zis eu ceva despre incetarea responsabilitatii...