@Nemo si exemplu cu Dexter nu-s de acord. daca e prea rabdator iti scoate ochii mai tarziu. nu poti lua atitudinea lui Dexter doar preluata partial. oamenii sau personajele sunt un intreg
Editat Mie 16 mai 2012 16:37
Sindromul singuratatii
Început de S.R., Mie 16 mai 2012 · 145 răspunsuri · 17.271 vizualizări
Ea. a scris:@Nemo si exemplu cu Dexter nu-s de acord. daca e prea rabdator iti scoate ochii mai tarziu. nu poti lua atitudinea lui Dexter doar preluata partial. oamenii sau personajele sunt un intreg
Nu va scoate ochii mai tarziu, daca si femeia vine cu partea ei: sa incerce sa comunice, sa inteleaga mai mult, sa isi developeze si ea arhetipul feminin, sa il accepte neconditionat pe barbat, sa isi exprime si mai clar ce asteapta de la el (si daca se poate sa nu fie pretentii infinite, ci dorinte rezonabile), sa il calmeze, sa il relaxeze (adica sa il scape de stresul de peste zi pe cat poate si ea), etc.
lynxul_negru a scris:Inclin sa cred ca nu sunt singurul care cunoaste exemple de genul asta, care, chiar daca nu satisfac total portretul facut de nenea ala psihologul de care ziceai, arata ca exista si femei care dau in sindromul singuratatii (cu 90% din simptomele corespunzatoare).
Insa esti de acord ca majoritatea loviti de acest sindrom sunt barbatii. Dealtfel, analizand societatea de azi, si citind ceva psihologie evolutionista, asa subtire, imediat apar in fata motivatiile.
Exista perioada 20-30 in care fiecare isi gaseste pe cineva, si mai exista celelalte perioade.
Ei bine, cei despre care vorbim nu isi gasesc nici atunci.
Toata cearta de pe topicul asta apare ca urmare a faptului ca cei ce nu au avut de suferit mare lucru in materie de gasit parteneri nu pot intelege si vad toata dezbaterea vreunei teme de genul ca pe ceva vaiet si jelanie si plans de mila. Si fac ce dicteaza natura: incearca sa epureze asa ceva. Lucru care celor ce se afla in starea de celibat involuntar le adanceste mai tare problema. Societatea ii epureaza, caci ei nu se incadreaza. Sunt priviti ca fiind ciudati de multe ori. Si nu, nu numai de oamenii superficiali (care-s majoritari oricum) ci mai de toata lumea care nu are problema asta.
Editat Mie 16 mai 2012 16:51
S.R. a scris:Insa esti de acord ca majoritatea loviti de acest sindrom sunt barbatii.
Posibil sa fie asa, posibil sa fie si invers. Nu stiu daca majoritari sunt barbatii sau femeile. Sunt convins insa ca ar fi OK si daca am discuta subiectul fara sa-l consideram din start ca fiind apanajul barbatilor sau femeilor.
Mi-e indiferent, atat timp cat e vorba de discutie, fara revenirea certurilor fara rost de pe la inceputul topicului.
Insa, trebuie sa separam o chestie cu care cred ca esti de acord - difera modul in care o femeie isi gaseste un partener si constituie un cuplu, fata de modul in care face asta un barbat. Cum zicea si doKtorul, conform societatii de astazi, femeia poate pur si simplu sa astepte, cineva o va baga in seama, va fi chemata la intalniri si va avea de ales. Pe cand un barbat trebuie sa aiba mediul potrivit, sa comunice si sa cheme o eventuala partenera la intalniri.
S.R. a scris:Exista perioada 20-30 in care fiecare isi gaseste pe cineva, si mai exista celelalte perioade.
Ei bine, cei despre care vorbim nu isi gasesc nici atunci.
Cauzele pe care le-ai mentionat imi par bine "observate". Educatia, inadaptarea si abuzurile din partea colegilor in copilarie si scoala, izolarea, exersare redusa si capacitatea redusa de interactiune sociala si de verbalizare (cum se zice "n-are replica, haz, n-are nerv in discutie, sta ca momaia, e plicticos/oasa") reduc mult sansele de a gasi un partener. Apoi, cu cat creste varsta, cu atat creste un fel de "solidificare" comportamentala, "intarirea" unor gesturi, reflexe, complexe si in paralel scade capacitatea de acceptare si elasticitatea comportamentala.
S.R. a scris:difera modul in care o femeie isi gaseste un partener si constituie un cuplu, fata de modul in care face asta un barbat.
Sigur.
S.R. a scris:conform societatii de astazi, femeia poate pur si simplu sa astepte, cineva o va baga in seama, va fi chemata la intalniri si va avea de ales. Pe cand un barbat trebuie sa aiba mediul potrivit, sa comunice si sa cheme o eventuala partenera la intalniri.
Nu stiu daca e chiar asa, desi e posibil ca, la modul general, femeile sa aibe mai multe sanse fiindca barbatii intra cel mai adesea in rolul de parte activa si fac mai multe propuneri decat femeile. Dar nu stiu cum se traduce asta numeric.
Si apoi categoric nu sunt de acord cu afirmatia ca numai barbatii au nevoie de mediul potrivit pentru a comunica si a chema o partenera la intalniri. Si o femeie trebuie sa "fluture" (mai mult sau mai putin discret) ceva calitati si semne care sa spuna barbatilor ca este disponibila si in cautare, iar aici imi imaginez ca nu intotdeauna mediul este incurajator.
lynxul_negru a scris:Nu stiu daca e chiar asa, desi e posibil ca, la modul general, femeile sa aibe mai multe sanse fiindca barbatii intra cel mai adesea in rolul de parte activa si fac mai multe propuneri decat femeile. Dar nu stiu cum se traduce asta numeric.
Si apoi categoric nu sunt de acord cu afirmatia ca numai barbatii au nevoie de mediul potrivit pentru a comunica si a chema o partenera la intalniri. Si o femeie trebuie sa "fluture" (mai mult sau mai putin discret) ceva calitati si semne care sa spuna barbatilor ca este disponibila si in cautare, iar aici imi imaginez ca nu intotdeauna mediul este incurajator.
Ei bine, in teorie totul e bine si frumos - gasim mediul. Mediul: parc, club, biblioteca, clinica veterinara, coada la taxe, whatever, depinde de multe circumstante, dar mediul apare. Iar love-shy fac demersuri de socializare, saluta si vorbesc. Si nu se intampla nimic, si ma refer la cei americani, unde nu sunt intampinati gretos ci prietenos. Aici care ar fi problema oare ? "E plictisitor"... ei bine, era o vorba ca fiecare sac isi are peticul. Se pare ca nu-i chiar asa.
Amicele tale singure cum reactioneaza cand sunt abordate de barbati ?
S.R. a scris:1. ei bine, era o vorba ca fiecare sac isi are peticul. Se pare ca nu-i chiar asa.
2. Amicele tale singure cum reactioneaza cand sunt abordate de barbati ?
1. E vorba si de noroc aici - este o imensa loterie. Chiar si cei care si-au gasit si ales un partener si eventual au consfintit juridic treaba, si aia pot constata ca alegerea a fost o loterie. Poate pentru unii loteria aia nu scoate in cale nimic potrivit, nimic acceptabil.
2. Una din ele a fost educata din familie intr-un spirit extrem de puritan, genul "barbatul te va atinge doar in noaptea nuntii", iar ea n-a avut puterea sa se opuna, sa depaseasca aceasta "norma". Intr-o discutie zicea oarecum cu scarba de unul care a incercat o abordare: "barbatii se gandesc numai la chestia aia"! 
Am incercat sa zic si eu ca "chestia aia" poate face parte dintr-o relatie, dar nu sunt sigur ca a inregistrat mesajul. Cred ca mai apare si un fel de complex de "refuza inainte de a fi refuzata". Cealalta cred ca aborda lucrurile astea mai natural, dar nu-mi dau seama ce nu a functionat bine.
lynxul_negru a scris:1. E vorba si de noroc aici - este o imensa loterie. Chiar si cei care si-au gasit si ales un partener si eventual au consfintit juridic treaba, si aia pot constata ca alegerea a fost o loterie. Poate pentru unii loteria aia nu scoate in cale nimic potrivit, nimic acceptabil.
2. Una din ele a fost educata din familie intr-un spirit extrem de puritan, genul "barbatul te va atinge doar in noaptea nuntii", iar ea n-a avut puterea sa se opuna, sa depaseasca aceasta "norma". Intr-o discutie zicea oarecum cu scarba de unul care a incercat o abordare: "barbatii se gandesc numai la chestia aia"!
Banuiesc ca ai observat stilul in care sunt tratati cei care au carente la capitolul social skills. Asta adanceste si mai mult izolarea lor. Nimeni, niciodata nu are placerea sau dispozitia sa isi ia suturi in oua, asa ca de multe ori ei inceteaza sa mai caute o rezolvare la nevoia de partener, caci nu e o simpla nevoie de sex, altfel se duceau la curve. Din inregistrari reiese ca ei nu vor doars a faca sex, cauta relatii, companie, sharing etc.
La a doua ta amica e posibil sa fie legat de pretentiile sale. Insa, cum ziceam, celibatarii involuntari renunta si la pretentii. Singura concluzie pe care am tras-o este ca fiind insipizi, incolori, inodori, nu atrag in niciun fel atentia la posibili parteneri, iar din experientele esuate au acumulat suficiente traume incat foarte rar incearca din nou, ca sa esueze din nou.
O intrebare cat se poate de serioasa : cine e de vina pentru faptul ca acesti oameni sunt singuri ? Cine poate face ceva pentru ei ?