Emil Cioran despre "arta de a fi psiholog"

Miss_Nobody a scris:

Deci este adevarat ca ajuti mai bine pe altii daca traiesti pe pielea ta anumite experiente, ajuti in sensul ca reusesti sa ii intelegi.

Desigur!

Miss Nobody, ce ai trait? Cat ai trait? Cat ai suferit? Cat ai fost fericita? Ce bucurii ai indurat? Ce dureri ai inteles?

In aceasta masura vei putea sa simti exact finele probleme ale altora.

Vei fi senzitiva la delicatele lor miscari interioare.

Vei intelege obscurele lor ganduri si emotii, ceea ce le ramane neinteles chiar si lor insisi.

Astfel vei merge direct la tinta, vei taia in carne vie, vei rearanja straturi psihice, vei reconstrui mecanisme obturate.

Vei lucra ca un chirurg maiastru acolo unde alti psihologi bajbaie, pentru ca au niste concepte invatate din carti, nu de pe propria lor piele.

Si conceptele din carti ajuta, daca sunt folosite pentru limpezirea experientei proprii, si apoi pentru limpezirea experientei altora.

http://www.youtube.com/watch?v=b3u8LYIQUP4

Experienta e cea mai buna carte. :)

Miss_Nobody a scris:

Experienta e cea mai buna carte. :)

Din cate am inteles din confesiunile tale pe acest forum, esti o persoana senzitiva care a suferit. Esti inteligenta.

Deci ai premisele pentru a da la Psihologie.

Probabil vrei sa te ajuti pe tine (sa te limpezesti de tot) si sa ii ajuti pe altii (probabil familia ta, apoi pe cei cu probleme).

Te-as mai chestiona cu privire la motivatiile tale. Dar tu insati ti le poti lamuri.

O melodie pentru tine:

Hyohko a scris:

Din cate am inteles din confesiunile tale pe acest forum, esti o persoana senzitiva care a suferit. Esti inteligenta.

Multumesc! :)

Hyohko a scris:

O melodie pentru tine:

Foarte frumoasa! :)

Hyohko si Renaissance, continuati sedinta de psihoterapie in privat, va rog.

LE : Pentru Hyohko, in special : acesta este un avertisment. Nu da reply la el. Si inca ceva, dedicatiile muzicale sunt pe alt topic, poate nu transformam aria de psihologie in muzicantii din Bremen.

Miss_Nobody a scris:

Deci este adevarat ca ajuti mai bine pe altii daca traiesti pe pielea ta anumite experiente,

Da, este adevarat, dar numai daca ai trecut cu bine peste acele experiente, adica daca ai ajuns la un oarecare echilibru interior si forta vitala. Extrem de putini oameni au structura necesara pentru asa ceva. Am avut de a face indeaproape cu doi psihanalisti, ambii inteligenti si competenti. Unul transmitea echilibru si forta, celalalt nu. De al doilea nu stiam cum sa scap mai repede, la primul m-as fi dus in fiecare zi.

Daca nu te asiguri ca ai structura sa fii puternic si echilibrat (cat de cat) ca om si psiholog, e de preferat sa alegi o alta profesie.

Miss_Nobody a scris:

ajuti in sensul ca reusesti sa ii intelegi.

Nu este suficient sa ii intelegi ca sa ii ajuti. Din pacate.

Allexandrra a scris:

Daca nu te asiguri ca ai structura sa fii puternic si echilibrat (cat de cat) ca om si psiholog, e de preferat sa alegi o alta profesie.

Mi s-a spus foarte clar ca mai intai imi rezolv problemele mele, apoi ii voi putea ajuta pe altii.

Allexandrra a scris:

Nu este suficient sa ii intelegi ca sa ii ajuti. Din pacate.

Stiu foarte bine. De fapt, o parte din cei care m-au ajutat sunt convinsa ca nu m-au inteles. Uneori, nici nu e nevoie sa intelegi ca sa ajuti, ci doar sa accepti si sa arati ca iti pasa.

Hyohko a scris:

Nimeni nu face psihologie din iubire, ci dintr-o pornire sadica de a nulifica pe altul prin cunoasterea fondului sau intim, de a dezbraca de misterul care, asemenea unei aureole, nimbeaza pe celelalte fiinte.

Nu faci psihologie din iubire, ci din foame de cunoastere. Asta sta la baza interesului pt. orice stiinta. Ca se mai suprapun si altele peste ea, e partea a doua. Este evident, sper, ca nu ma refer la doritorii de vile si bmw-uri.

Cu cat cunosti mai mult, cu atat iti dai seama ca stii mai putin. Asta spun eu impotriva cioranianului "cu cat cunosti mai multe, cu atat vrei sa cunosti mai putin".

Ca tot am pomenit de stiinta in postarea asta, este posibil sa practici psihologia in ziua de azi fara cunostinte temeinice de neurobiologie?

Miss_Nobody a scris:

Mi s-a spus foarte clar ca mai intai imi rezolv problemele mele,

E un proces de durata, din pacate. Poate dura ani de zile. La sfarsitul carora poti avea ghinionul sa descoperi ca, desi ti-ai rezolvat problemele, nu ai forta necesara sa reiei confruntarea cu ele cand le vei vedea la ceilalti. Sper ca suna realist, nu pesimist.

Allexandrra a scris:

E un proces de durata, din pacate. Poate dura ani de zile. La sfarsitul carora poti avea ghinionul sa descoperi ca, desi ti-ai rezolvat problemele, nu ai forta necesara sa reiei confruntarea cu ele cand le vei vedea la ceilalti. Sper ca suna realist, nu pesimist.

Suna realist, dar voi fi in stare, pentru ca am energie destula.

Miss_Nobody a scris:

Suna realist, dar voi fi in stare, pentru ca am energie destula.

Iti doresc mult succes.

Eu sunt considerata de multi un om puternic si de putini un om foarte puternic. Mi-am depasit toate problemele de pe lista facuta acum cativa ani. Cu toate astea, nu consider ca am puterea sa ma iau la tranta cu aceleasi probleme, ale altora de data asta. Acum chiar ca sunt realista.

Fa-ti un back up (o profesie de rezerva) pt. situatia in care te vei simti depasita de situatie pentru o perioada mai scurta sau mai lunga de timp. Parerea mea, poate gresesc.