De ce e atat de important pentru dumnezeu sa se creada in el?

Pasarea_fleosnics a scris:

cum spui tu, singurul dusman e propria-ti minte,

Pasarea maiastra de care ziceam mai sus, esti chiar tu:

Pasarea_fleosnics a scris:

Mintea poate fi cea mai teribila inchisoare.

Subscriu ce ai completat.

Miss_Nobody a scris:

De fapt, insasi societatea te aduce la realitate...cu o constanta dezarmanta.

Nu te aduce la realitate, doar iti creeaza o realitate, una nu fericita.

Fiecare isi poate crea propria realitate.

Def2010.ro a scris:

Fiecare isi poate crea propria realitate.

E foarte adevarat, iar acea realitate din mintea sa poate sa-i ofere libertate interioara sau sa-i fie inchisoare, depinde cum si-o cladeste fiecare si ce concepte foloseste ca material de constructie.

Marinel a scris:

E clar ca se intampla lucruri care depasesc perceptia noastra logica. Sunt mult oameni care au descoperit sau carora li s-au intamplat astfel de lucruri, iar reactia pe care au avut-o a facut repede legatura cu divinitatea si a pus o stampila serioasa pe creier. Sunt multi care au vazut si au auzit, din surse de incredere, care au trecut prin intamplari "miraculoase" pentru ca depaseau perceptia lor logica si s-a facut acea conexiune cu dumunezeul banal, poate uneori penibil, care le-a fost "administrat" in subconstient de educatie si societate.

Uite, eu sunt convins ca exista o conexiune, care depaseste granitele normalitatii, intre incredere si noroc :)). Cu anumite limite, evident. As fi absurd sa invoc vreo divinitate, dar as fi tare curios cum as putea sa-mi imbunatatesc calitatile in sensul asta si sa accesez, cumva asa, mai usor butonul magic catre conexiunea aia. :))

Miercuri_ a scris:

E clar ca se intampla lucruri care depasesc perceptia noastra logica. Sunt mult oameni care au descoperit sau carora li s-au intamplat astfel de lucruri, iar reactia pe care au avut-o a facut repede legatura cu divinitatea si a pus o stampila serioasa pe creier. Sunt multi care au vazut si au auzit, din surse de incredere, care au trecut prin intamplari "miraculoase" pentru ca depaseau perceptia lor logica si s-a facut acea conexiune cu dumunezeul banal, poate uneori penibil, care le-a fost "administrat" in subconstient de educatie si societate.

Uite, eu sunt convins ca exista o conexiune, care depaseste granitele normalitatii, intre incredere si noroc :)). Cu anumite limite, evident. As fi absurd sa invoc vreo divinitate, dar as fi tare curios cum as putea sa-mi imbunatatesc calitatile in sensul asta si sa accesez, cumva asa, mai usor butonul magic catre conexiunea aia. :))

Frumos! Frumos! Pacat ca nu pot puncta, nu ca asta ar avea vreo importanta prea mare. :) Prea multe intamplari pe care nu suntem capabili sau suntem inca incapabili sa ni le explicam le punem pe seama divinitatii. Eu inca n-am ajuns sa neg total existenta divinitatii, insa sunt convinsa ca daca aceasta exista nu seamana deloc cu ceea ce majoritatea isi inchipuie a fi.

Miercuri_ a scris:

E clar ca se intampla lucruri care depasesc perceptia noastra logica. Sunt mult oameni care au descoperit sau carora li s-au intamplat astfel de lucruri, iar reactia pe care au avut-o a facut repede legatura cu divinitatea si a pus o stampila serioasa pe creier. Sunt multi care au vazut si au auzit, din surse de incredere, care au trecut prin intamplari "miraculoase" pentru ca depaseau perceptia lor logica si s-a facut acea conexiune cu dumunezeul banal, poate uneori penibil, care le-a fost "administrat" in subconstient de educatie si societate.

Da, există multe fenomene pe care

Pentru a evolua nu inseamna ca trebuie sa renuntam la credinta. Credinta nu face rau nimanui, dimpotriva, e ceva benefic. Viata e scurta si cu tot felul de etape dramatice (mai mult sau mai putin), credinta poate fi un ajutor uneori, lipsa credintei nu te ajuta cu nimic. Eu nu sunt credincios pentru ca nu am mentalitatea necesara, dar ii admir pe cei care cred, pastrand anumite limite in ceea ce priveste disperarea si penibilul. Sunt oameni foarte inteligenti care cred in dumnezeu, nu cred ca le face nici un rau asta, la fel cum nici ateilor nu le face nici un rau ca sunt atei, cu diferenta ca cei credinciosi pot avea la un moment dat o sustinere morala prin asta. Ateii sunt adesea revoltati pe jafurile care se fac pe spatele comunitatilor de credinciosi, desi asta nu ar trebui sa deranjeze pe nimeni. Daca omul vrea sa puna un ban la biserica, din toata saracia lui, asta ii poate crea o senzatie de multumire, simte ca a facut un bine si putem considera ca a cumparat senzatia asta de multumire cinstit si echitabil, chiar daca banul ala face parte din cheta pentru noul bmw a lu' popa. El se simte bine ca a facut asta, iar popa, crede-ma, nu va fi asa excitat de noul bmw cum credea ca o sa fie. Eu, cand eram la gimnaziu, obisnuit si educat fiind in spiritul religios, mergeam adesea la biserica, mai ales cand aveam un test ceva, si imi puneam banii de covrig la icoana aia de la altar, si spuneam o rugaciune ca sa imi mearga bine la scoala. Ma simteam foarte bine, eram multumit si imi mergea bine si cu testul si cu orele de la scoala. Atunci credeam ca imi ajuta dumnezeu, acum stiu ca doar gestul ala ma facea sa ma simt bine, optimist, increzator, iar starea asta ma ajuta sa-mi mearga bine. Era o senzatie pe care acum e imposibil sa o am cu ajutorul bisericii, dar, sincer, mi-as fi dorit sa o mai pot avea.

Da, credinta ca exista o forta superioara noua, care in momentele de restriste ne va sari in ajutor, poate fi o chestie foarte reconfortanta pt. mintea noastra, faptul ca noi suntem singurii care ne putem ajuta e cam descurajant pt. psihic, cred ca tb. sa fii destul de puternic ca sa accepti asta.

VEMANS a scris:

Un crestin adevarat nu poate accepta neutralitate vis-a-vis de propriia credinta ; daca nu esti ca el esti impotriva lui Dumnezeu si , implicit,impotriva lui...ca atare trebuie sa fi pedepsit.

cu tot respectul... haideti sa fim seriosi !