stupid_me a scris:
Am foarte adaugat ca 'din punctul meu de vedere'. Si niciodata nu am venit sa spun ca 'asa e', ci eventual 'asa cred eu ca e'. Credinte proprii.
E o mare diferenta intre asa ceva si o jignire.
Am inteles ca este o credinta personala. Totusi ea poate sa insemne intr-un anume fel o jignire. Dar din punctul de vedere al nostru, al unor oameni cu ceva mai mult de doi neuroni, problema in discutie ar fi daca putem lansa in spatiul public parerile noastre personala asa cum ne vin ele, fara sa ne chestionam asupra subiectivitatii, corectitudinii si efectului lor. Fiindca altminteri si aia care-i fac pe credinciosi bigoti, inapoiati sau prosti au tot o parere personala si ei se considera in drept sa gandeasca asa si chiar sa o spuna. Si asta am inteles ca nu-ti place nici tie.
Eu sunt convins ca un credincios isi gaseste sprijin in credinta lui, gaseste ajutor sa faca fapte bune, imbarbatare ca faptele lui bune lui vor fi observate si rasplatite, ca ajunge sa traiasca momente inaltatoare. Mi-as dori sa gasesc si eu aceeasi credinta din partea credinciosului, nu o privire superioara, condescendenta. Mi-as dori ca si credinciosul sa poata trece de primul impuls si sa creada ca eu pot duce o viata cu bucuriile si implinirile ei. Asta ar fi primul pas spre o intelegere reala.