InPing a scris:Apropierea prin contact sexual (precoce), nu ar trebui sa compromita initierea vreunei relatii bazate si pe sentimente.
De ce consideri ca daca "iubesti" inca de la inceput, nu mai poti dezvolta sentimente si vei ramane cu tot soiul de repercursiuni negative?
Da-mi un singur exemplu pe care sa nu-l pot demonta, folosind presupozitii.
...doar vorbesti de nivele de inteligenta superioara...si consider ca un om inteligent stie sa gestioneze si astfel de situatii.
Nu vorbesc din auzite sau inchipuiri. Am trait doua astfel de intamplari, in care m-am indragostit de fata pe care initial am perceput-o doar ca partener de placere.Una din ele e fosta sotie cu care m-am impacat de curand (despartirea n-a fost nicicum influentata de aspectul acesta).
Probabil erati pe aceeasi lungime de unda. Trebuie sa fie oameni asemanatori si sa aiba aceleasi 'asteptari' pentru ca sa se indragosteasca eventual mai tarziu in acelasi timp. Eu raman la parerea ca daca nu cunosti intai omul, actul sexual este o joaca sau o distractie si atat.
Nu este vorba ca apoi fiecare isi vede de viata sau ramaneti amici, sau ca dimpotriva, te desconsidera, ci daca te pretezi la acest comportament.
Ce spui tu ca "nu ar trebui sa compromita", este adevarat. Dar pentru ca relatiile adevarate sunt foarte rare si persoanele potrivite greu de gasit, cred ca rata incercare-eroare este deosebit de ridicata, daca e sa o luam asa. Iar faptul de fi implicat la nivel intim inainte de a avea niste informatii de compatibilitate afectiva, intelectuala, umana, mi se pare ca si cum pui boii inaintea carutei. Dar cum spuneam, depinde de conceptii.
