Început de Sub Zero, Lun 5 mar 2012 · 154 răspunsuri · 23.205 vizualizări
Fiero a scris:Sexul fara iubire e ultimul pe lista problemelor pt. multi. Ceva firesc.
Nu mi-ai raspuns la intrebare. Ziceai ca universul e nepasator, deci sexul fara iubire ar trebui sa existe pe toate drumurile (metaforic vorbind). Si in alt topic ziceai ca nu il accepti. De ce propovaduiesti acceptarea cand tu insati nu accepti multe lucruri? Crezi ca e mai bine asa?
Pippo a scris:Sa accepti ceea ce deja este, dar sa schimbi ceea ce poti si vrei. Fiecare clipa este o multitudine de posibilitati si deci de alegeri, de schimbari. Este nevoie doar de cat mai mult discernamant, iar greselile sa nu treaca fara sa inveti ce era de invatat din ele. Sa folosesti ceea ce este pentru a invata din ceea ce a fost si a face corect spre ceea ce va fi.
Acceptarea se limiteaza deci doar la a accepta ceea ce este ACUM si nimic mai mult, nimic in viitor, ci doar ceea ce este ACUM. Viitorul este cum il facem ACUM.
Este o postare frumoasa, insa sfarsitul este un pic cam prea optimist, pt. ca te indeamna sa crezi ca fiecare obtine intotdeauna ce merita. :)
Aseneth a scris:Nu mi-ai raspuns la intrebare. Ziceai ca universul e nepasator, deci sexul fara iubire ar trebui sa existe pe toate drumurile (metaforic vorbind). Si in alt topic ziceai ca nu il accepti. De ce propovaduiesti acceptarea cand tu insati nu accepti multe lucruri? Crezi ca e mai bine asa?
Eu am spus pe topicul de religie ca nu condamn oamenii care pot face sex fara sa iubeasca.
Si nici pe topicul deschis pe aria "Dragoste" n-am spus ca nu accept sexul fara iubire, ci ca eu nu-s pt. sexul fara iubire. Ca nu-l consider in niciun caz mai grozav decat sexul insotit de iubire, e o diferenta. :)
Fiero a scris:Eu nu vorbeam de spalare pe creier, asta insemnand ca el sa fie de acord ca i se cuvine ceea ce traieste la un moment dat, sa creada ca asta si atat merita, ci sa isi accepte situatia doar pt. ca inca nu are puterea necesara sa iasa din ea, insa sa o faca (sa iasa) cu prima ocazie posibila. :)
Exista adulti inteligenti care nu reusesc sa faca asta. Copilul ala ar trebui sa fie un batran intelept ca sa reuseasca asa ceva.
Allexandrra a scris:Exista adulti inteligenti care nu reusesc sa faca asta. Copilul ala ar trebui sa fie un batran intelept ca sa reuseasca asa ceva.
Mda, posibil.
Fiero a scris:Voi ce ziceti?
Ca pana ajunge omul la acceptarea asta trebuie sa i se serveasca niste lectii dure. In urma lectiilor, in functie de cum l-au crescut parintii, fie va claca, fie va evolua.
Fiero a scris:Este o postare frumoasa, insa sfarsitul este un pic cam prea optimist, pt. ca te indeamna sa crezi ca fiecare obtine intotdeauna ce merita. :)
Realitatea din jur se modeleaza astfel incat sa-ti favorizeze obtinerea a ceea ce ai nevoie pentru propria dezvoltare personala, si nu a ceea ce vrei, orice ar fi. Poti obtine multe lucruri din jur dar doar pentru propria dezvoltare personala. Si daca te rogi pentru asta (care este de fapt si rugaciunea "Tatal nostru" si mantuirea), vei primi neintarziat raspunsuri, deoarece universul te va favoriza in scopul de indreptare personala, iar diverse lucruri care sa-ti favorizeze dezvoltarea si indreptarea de sine se vor aranja de la sine in jurul tau, universul va face diferite aranjamente de la sine pentru tine. Chiar si ACUM ai la indemana posibilitati de indreptare personala, chiar daca nu le observi, sunt multe pe care nu le observam datorita lipsei de experienta in cautarea lor. Daca te folosesti de ele indreptandu-te pe tine insati si ceri si mai mult, universul iti va da si mai mult. Toate bogatiile lumii sunt secundare pe langa indreptarea de sine, si totodata le poti avea daca este necesar pentru indreptarea ta personala. Daca pentru indreptarea ta ar fi necesara o vila de exemplu, universul ti-ar pune-o imediat la dispozitie de unde si cum nici nu te astepti (desi oferta poate veni si din tabara adversa :) ). Dar daca nu o face, probabil nu este necesar. Dar am intrat in alte lucruri.
Fiero a scris:Voi ce ziceti?
Eu zic ca granita dintre acceptare si renuntare este prea fina.
Fiero a scris:Intr-un univers nepasator, caruia ii e totuna daca ne e bine sau nu
Universul nu este nepasator sau pasator, doar exista.
Fiero a scris:in care nu exista o forta superioara care sa ne rasplateasca sau pedepseasca pt. faptele noastre
Ai nevoie de rasplata sau de pedeapsa?
In general - daca nu unanimitate - rasplata o vrem pentru noi si pedeapsa pentru altii. De asta 'avem nevoie' de inevitabilul Dumnezeu, care sa ne invie capra simultan cu uciderea caprei vecinului.
Fiero a scris:inseamna sa nu ne risipim energia cu "de ce-uri" absurde: "De ce mie?", "De ce iar?", "De ce lui cutarescu i-a mers si mie nu?" etc. Dece-urile nu fac altceva decat sa ne umple de furie si frustrare, sa ne blocheze in situatia actuala, indepartandu-ne atentia de la solutiile pe care le-am putea
Asta este natura umana, de-aia suntem mai evoluati decat gastele care probabil nu se intreaba 'de ce'.
Lipsa Ergo Sum-ului e o dovada de primitivism, de hedonism, lipsa constiintei.
Acceptarea nu presupune renuntarea la 'de ce-uri', ci e un pas sine qua non catre aprofundarea lui. Daca esti o fiinta intelectuala (a nu se intelege ca ai absolvit facoltatea), evident.
Acceptarea pe care cred ca incerci tu sa o aduci in discutie este o forma de sanatate mintala.
Si cea mai importanta forma de acceptare nu este, conform majoritatii, acceptarea celorlalti - oamenii in general nu se accepta PE EI INSISI.
Pippo a scris:Realitatea din jur se modeleaza astfel incat sa-ti favorizeze obtinerea a ceea ce ai nevoie pentru propria dezvoltare personala, si nu a ceea ce vrei, orice ar fi.
Deci este sau nu adevarat ce zice Coelho, ca `daca iti doresti ceva cu adevarat, tot universul....`?
Aseneth a scris:De ce propovaduiesti acceptarea cand tu insati nu accepti multe lucruri? Crezi ca e mai bine asa?
Mai propovaduim si in incercarea de a ne convinge pe noi insine sa urmam propovaduiala.
Allexandrra a scris:Deci este sau nu adevarat ce zice Coelho, ca `daca iti doresti ceva cu adevarat, tot universul....`?
Este adevarat, dar doar cu conditia ca acel lucru sa fie bun in mod absolut (din perspectiva universului) pentru indreptarea si perfectionarea ta personala. Atunci universul raspunde IMEDIAT, fara intarziere (adica repede, nu neaparat in acelasi moment, depinde de lucru, dar raspunde FARA INTARZIERE).
Daca omul doreste cu adevarat o prostie, sau o inutilitate, e posibil sa obtina si asta intr-un fel sau altul, dar nu in acelasi mod. Deoarece in momentul in care universul raspunde necesitatilor de indreptare a omului, sau unor necesitati vitale, atunci intreaga realitate se restructureaza de la sine si pur si simplu necesitatea se ofera de la sine.