buna.trec printr-o situatie oribila de ceva timp.pana acum 6 luni de zile puteam spune ca sunt o persoana fericita.aveam tot ce imi doream.o familie fericita ,parinti sanatosi,fratele meu invinsese lupta cu o boala crunta ,leucemia,aveam o relatie de cuplu stabila.pana cand acum 6 luni am aflat ca iubitul meu m-a inselat .am aflat cu stupoare ca are o aventura cu propria mea mama.sa va povestesc cum s-a intamplat .intr-o dimineata in timp ce eram in masina in drum spre servici,m-a sunat prietena fratelui meu sa ma anunte ca fratele meu se simte rau si este la spital pt analize in caz de o recidiva ,i-am sunat pe parinti sa-i anunt ,nu au raspuns ,atunci l-am sunat pe iubitul meu ,stiind ca a ramas in ziua accea la noi si ca era cu mama acasa.nici el nu a raspuns si m -am hotarat sa ma intorc avand in vedere gravitatea situatiei,nu mai gandeam limpede ,eram disperata.am ajuns acasa mai mult plangand si am dat buzna in camera mamei si am crezut ca am halucinatii din cauza panicii,nu stiam ce sa mai cred ,iubitul meu era in pat cu mama mea .de cat timp se intampla asta ,cum de nu am observat ?ce am simtit atunci nu pot sa descriu ,doar ca am simtit o senzatie de voma f puternica ,m-am urcat in masina si am plecat ,unde nu stiam nici eu.mi-am adus aminte de fratele meu ,dar f vag,parca nu mai simteam nimic ,eram impietrita ,am dat de tata si m-am dus cu el la spital.el m-a vazut in ce stare eram,dar a pus totul pe seama problemei cu fratele meu ,intre timp au venit si mama si iubitul meu la spital.de dragul tatalui si al fratelui meu nu am spus nimic atunci ,nu era momentul si m-am comportat normal.am vorbit cu iubitul meu ,a incercat sa-mi dea niste explicatii trase de par ,aproape nici nu-l auzeam ,capul imi era parca gol ,nu puteam sa cred ce se intampla ,mi se parea ca sunt intr-o telenovela ieftina.
timp de trei luni a trebuit sa traiesc cu asta pe suflet fara sa spun nimic ,nu am vrut sa-l indurerez si mai rau pe tata dupa problema fratelui.dupa 3 luni am profitat de ocazie ca mama plecase in strainatate cu fratele meu pt tratament si i-am spus tatalui meu tot.nu stiu de ce nu am facut-o cand era mama in tara ,nu mai stiu exact ce gandeam atunci ,eram distrusa.tata a divortat de mama la putin timp,eu nu mai eram cu iubitul meu din clipa accea dar cele 3 luni ne-am prefacut data fiind situatia.incerc sa ma impac cu iddea dar marea mea dilema in acest moment este legata de relatia mea cu mama.ea a incercat sa ma caute de multe ori de atunci ,sa imi explice ,desi nu stiu ce este de explicat in toata treaba asta,dar eu nu sunt pregatita inca sa o vad .totusi simt ca o iubesc la fel ca inainte ,noi intotdeauna am avut o relatie f apropiata ,mi se parea genul de mama perfecta ,mereu dispusa sa isi ajute si sa se sacrifice pt copii,ceea ce a si facut de multe ori si totusi ...eu chiar imi invidiam parintii ,erau genul de pereche care la 50 si ceva de ani se mai tineau de mana pe strada,si totusi...in prezent eu locuiesc cu tatal meu in alta parte ,iar mama sta cu fratele meu si cu iubita lui la noi acasa.as vrea sa pot sa-mi refac relatia cu mama dar in acelasi timp am retineri normale..ce ar trebui sa fac?sa las iubirea pt mama sa invinga sau orgoliul si sa nu-i mai vorbesc in viata mea?nu obisnuiam sa cer sfaturi pe internet in probleme personale dar acum am ajuns la capatul puterilor!
, relatia ta cu mama nu va mai fi la fel. Niciodata. Opinia mea.