Ispitele

BigDefender a scris:

Aruncati in mine cu piatra, am fost ispitit si dus in ispita ( sunt mai in etate!), insa mi-am recunoscut pacatele, nu le-am repetat ( schimbare mod de gandire! ) si va mai intreb:

Poti sa fii ispitit de o multitudine de lucruri sau fiinte, dar stiind ca nu le vei putea avea niciodata, te resemnezi, mai constuie asta o ispita???

Si consideri ca recunoasterea te absolva partial de vina?E ca-n scoala generala, cand ne spunea tovarasa: "greseala recunoscuta e pe jumatate iertata"?Asa-i si in viata reala?

Eu nu-s jude, dar caut sa inteleg.Mai ales ca spui ca esti in etate.

P.S. Nu cred ca daca te resemnezi, pe motiv de neputinta, ispita nu exista.Este...da-i ca strugurii pt. vulpe

InPing a scris:

P.S. Nu cred ca daca te resemnezi, pe motiv de neputinta, ispita nu exista.Este...da-i ca strugurii pt. vulpe

Poate ramane un reflex gol.

samsara a scris:

Parerea mea e ca cei slabi se lasa prada acestor ispite si apoi se dau cu capul de pereti.

Asta se numeste ipocrizie, nu cadere in ispita. Unii oameni sunt dependenti de sentimentul de vinovatie. Cad in ispita doar pentru a se simti mizerabil dupa aceea. Ori suntem adulti si alegem sa facem ceva controlat si responsabil asumandu-ne efectele secundare, ori suntem frunze sa ne bata vantul cum vrea el. Mi se pare penibil sa ma las prada slabiciunilor si dup-aia sa zic : vaaai, ce-am facuuut? da nu sunt eu de vinaaa, ala/aia m-a ispitiiit!!!

imi pare rau pt voi, unii sunt determinati sa ia plasa, degeaba aveti iluzia controlului daca el e ioc

Aseneth a scris:

Asta se numeste ipocrizie, nu cadere in ispita. Unii oameni sunt dependenti de sentimentul de vinovatie. Cad in ispita doar pentru a se simti mizerabil dupa aceea. Ori suntem adulti si alegem sa facem ceva controlat si responsabil asumandu-ne efectele secundare, ori suntem frunze sa ne bata vantul cum vrea el. Mi se pare penibil sa ma las prada slabiciunilor si dup-aia sa zic : vaaai, ce-am facuuut? da nu sunt eu de vinaaa, ala/aia m-a ispitiiit!!!

Nici eu nu o puteam spune mai bine !

alone4ever a scris:

Poate ramane un reflex gol.

Da, cam asa. Dorinta inca exista, miniaturizata in subconstient.

Stiti de fapt care este diferenta de a cadea in ispita sau nu:

asumarea sau neasumarea consecintelor dupa caderea in ispita, adica ori Nirvana, ori Iadul!

Cat despre varsta mea,ea reiese din avatar( o poza de asta vara cu catelul!) si din cei care ma cunosc personal de la intalniri!

Iar ispitele mele din tinerete nu au fost catastrofice: un sprit, o carte, un "calcat" stramb si cam atat!

Puteti sa jurati vreunul dintre voi cu mana pe inima, ca aveti constiinta perfect curata, ca de invartit cuvinte vad ca nepricepem toti???

Daca te referi la mine, si eu calc stramb, dar imi vin repede in fire. Greseli majore n-am avut cum face, ca-s fricoasa si cred in D-zeu. Apoi nici fizicul sau mintea nu ma ajuta sa am ce sa ispitesc. Si nici timp n-am avut pana la varsta asta, unde mai pui ca am fobie sociala, deci am alibi serios.

BigDefender a scris:

Stiti de fapt care este diferenta de a cadea in ispita sau nu:

asumarea sau neasumarea consecintelor dupa caderea in ispita, adica ori Nirvana, ori Iadul!

Cat despre varsta mea,ea reiese din avatar( o poza de asta vara cu catelul!) si din cei care ma cunosc personal de la intalniri!

Iar ispitele mele din tinerete nu au fost catastrofice: un sprit, o carte, un "calcat" stramb si cam atat!

Puteti sa jurati vreunul dintre voi cu mana pe inima, ca aveti constiinta perfect curata, ca de invartit cuvinte vad ca nepricepem toti???

Nu cred ca despre noi era vorba.Personal sunt negru-n cerul gurii, fiindca s-a patat de la suflet.

Dar discutam discutii.Filozofii de viata.Trancaneala de duminica.Nu trebuia sa te ataci, ca nu erai o tinta.

P.S. "un calcat stramb"...nu-i tocmai doar o entorsa.

BigDefender a scris:

Stiti de fapt care este diferenta de a cadea in ispita sau nu:

asumarea sau neasumarea consecintelor dupa caderea in ispita, adica ori Nirvana, ori Iadul!

Cat despre varsta mea,ea reiese din avatar( o poza de asta vara cu catelul!) si din cei care ma cunosc personal de la intalniri!

Iar ispitele mele din tinerete nu au fost catastrofice: un sprit, o carte, un "calcat" stramb si cam atat!

Puteti sa jurati vreunul dintre voi cu mana pe inima, ca aveti constiinta perfect curata, ca de invartit cuvinte vad ca nepricepem toti???

:P Dragut. Ei, mai suntem vreo cativa(putini, ii drept) care-am revenit din Nirvana ca si Bodhisattva de Compasiune,adica Sfintii, Inteleptii...Nemuritorii ( si sunt traitoare (si)a Crestinismului) , pentru a fi prezenti acum pe draga noastra planeta Terra, bijuteria albastra, "Floarea de Lotus a intregului Paradis(de-asta ne si simtim ca si flori de lotusi vii, inca din vremuri demult apuse, vorba aia) si nici macar n-am facut Yoga sau vreun altfel de curs...pur si simplu am venit intregi si chiar simpla noastra prezenta este de-ajuns. Glumesc, bien sure, asta da ispita. :rot: