Spiritul este totdeauna "imaterial".
Conform unor, sa le spun, teorii, cele mai elementare si simple suflete, sunt incarnate in... cristale!
Început de Htenesa, Dum 29 ian 2012 · 355 răspunsuri · 33.920 vizualizări
Spiritul este totdeauna "imaterial".
Conform unor, sa le spun, teorii, cele mai elementare si simple suflete, sunt incarnate in... cristale!
Corect, este imaterial. Si ce alte proprietati mai are ?
Abc2009ro a scris:Intr-o molecula, senzatia devine mai complexa. In interactiunile dintre molecule, inca si mai complexa. Astfel ca in cazul creierului uman, senzatia e atat de complexa incat ajunge sa zica: "Pe mine ma cheama Costel." Retineti ca nu avem liber arbitru ? Prin urmare, desi senzatia e atat de complexa incat sa capete constiinta de sine, nu e nimic mai mult decat un fenomen al naturii.
Asta ar insemna ca viata fiecaruia e guvernata de existenta fizica iar actiunile sunt determinate intotdeauna de senzatii si nevoi fizice.
Ai omis vointa lui Costel, care il poate duce pe carari irationale pentru altii si catre amenintarea sau distrugerea existentei sale fizice. Sa ii luam pe cei care se sacrifica pentru un ideal de pilda. De unde vine asta?
Costel isi accepta numele din inertie, ca pe o realitate sociala, nu ca pe un adevar inamovibil, cum ar fi faptul ca are doua picioare. Daca intr-o zi i se pune pata ca vrea sa il cheme Vasile si nu mai raspunde decat la noul nume, in ciuda complicatiilor aparute, asta tine de vointa lui. El poate oricand sa renunte la a mai fi Costel, nu e obligat de existenta lui fizica sa isi accepte numele. De fapt, putine sunt lucrurile pe care suntem constransi sa le acceptam musai intr-un fel anume, sunt cele care tin de supravietuire. Dar prin taria vointei putem renunta chiar si la ele - gandeste-te la cei care au murit lent, prin greva foamei. Vointa e mai presus de orice. Organismul in mod evident avertizeaza ca va ceda, prin diferite senzatii, iar vointa omului actioneaza independent de acel organism.
De asemenea,Costel face ce i se spune, in armata de pilda, pentru ca vrea. Nu este constrans fizic sa mearga in rand cu ceilalti sau sa indeplineasca ordine. Daca vointa lui ar fi alta, ar face altceva, indiferent de consecinte.
Editat Mie 1 feb 2012 07:03
Abc2009ro a scris:Corect, este imaterial. Si ce alte proprietati mai are ?
E fara atribute, practic. E un "infinit mai mic" decat creatorul, dar o reflexie a acestuia. Cica ar fi scanteia divina din fiecare creatura. Asa cica...
Nu exista nici o dovada si nici o legatura logica consistenta care sa descrie esenta individualitatii, a constientei de sine. Sa spuna cineva ca individualitatea (constienta de sine) este un produs al unor reactii chimico-electrice ale unui computer este o speculatie nefondata. Nu stim ce este constienta de sine (individualitatea). Stim doar partial cum functioneaza computerul care deserveste constienta de sine. Dar nu avem nici cea mai palida idee ce este constienta de sine.
Noi cu adevarat suntem constienta de sine din spatele computerului, acea parte din noi care fara macar sa gandeasca isi constientizeaza (mai mult sau mai putin) propria existenta. Acea parte din care porneste vointa. Computerul se supune constientei de sine (individualitatii) - sau cel putin asa ar trebui sa fie, deoarece in majoritatea timpului lasam computerul sa ne domine automat existenta.
Finnian, nu ai inteles nimic. Privesti foarte superficial ideea. Ce daca decide sa moara de foame ? Asta nu inseamna ca e vointa lui, e vointa creierului lui, ce este generata automat pe baza legilor fizicii. Din cate observ, voua va e greu sa intelegeti functionarea lipsei liberului arbitru, pentru ca nu aveti o gandire abstracta si va cramponati de realitatea de zi cu zi, nu puteti privi dincolo de ea. Iar exemplul cu Costel vroia sa ilustreze cum anume se formeaza individualitatea pe baza interactiunilor complexe ce apar intre sufletele elementare ale particulelor elementare.
Nu_vreau, dar ce ai zice de proprietatea de a simti ? O piatra are existenta fizica, prin urmare exista in lumea fizica, dar doar atat... exista si atat. Pe cand un spirit are existenta spirituala. El nu exista in lumea fizica, ci avand existenta spirituala, el simte. Poti vedea ce implicatii uimitoare are aceasta mica diferenta ?
Si pietrele simt. Spiritul, ca si esenta, este prezent in tot ceea ce se vede, cat si ceea ce nu se vede si noi suntem o parte din acesta. Asadar si prin urmare... suntem o parte din apa, minerale, plante, animale si chiar din praful din stele, vorba aia.
Editat Mie 1 feb 2012 15:30
Abc2009ro a scris:Nu_vreau, dar ce ai zice de proprietatea de a simti ? O piatra are existenta fizica, prin urmare exista in lumea fizica, dar doar atat... exista si atat. Pe cand un spirit are existenta spirituala. El nu exista in lumea fizica, ci avand existenta spirituala, el simte. Poti vedea ce implicatii uimitoare are aceasta mica diferenta ?
Spiritul e doar lumina; el nu participa. Tu simti cu alte instante ale tale, senzatiile, sentimentele, ele se gasesc in planul astral, care e mult mai jos decat planul in care se gaseste spiritul.
Ce ma amuza topicul asta :rot:
O alta intrebare de reflectat: De ce existi ? (la intrebarile astea astept raspunsuri cat mai stiintifice, adica nu filosofii de genul: "pentru ca sa aduc pace in lume")