Icbiuliana a scris:Limite?Urasc cuvantul asta :))
Acum ai aflat de ce exista atatia oameni nefericiti pe lume :P
Început de Icbiuliana, Vin 27 ian 2012 · 253 răspunsuri · 13.728 vizualizări
Icbiuliana a scris:Limite?Urasc cuvantul asta :))
Acum ai aflat de ce exista atatia oameni nefericiti pe lume :P
alone4ever a scris:Acum ai aflat de ce exista atatia oameni nefericiti pe lume :P
Limitele ni le impunem noi.
Only sky is the limit
Icbiuliana a scris:Limitele ni le impunem noi.
Only sky is the limit
Dap, whatever gets you high...
As putea sa te mint si sa zic ca e ca tine... dar se vor ocupa altii de problema asta 
Imi mentin punctul de vedere :)
sunt oameni pentru care functioneaza o filosofie de viata, cea a invingatorului orice-ar fi, si oameni la care nu functioneaza aceeasi filosofie. Oricat am crede ca exista un etalon in orice, se poate sa nu fie chiar asa.
Icbiuliana a scris:Limitele ni le impunem noi.
Only sky is the limit
Limitele ni le-a impus deja natura. Daca ar fi doar dupa noi, atunci eu ar trebui sa am iubita cea mai frumoasa fata din lume.
nu se aplica la toti. pe unii care nu se auto-limiteaza, viata le mai face si daruri
Imi impun limite - cele de a nu leza pe cei din jurul meu.
Legat de increderea in mine, nu am crescut deloc intr-un mediu care sa favorizeze dezvoltarea ei, ba chiar si urmatorii vreo 10 ani dupa adolescenta i-am petrebut intr-un acelasi fel de mediu. Dar am recuperat. Am ajuns acolo unde consider ca e de bun simt sa fiu. In pielea mea, ma simt bine, desi am si probleme. Nu as schimba cu pielea nimanui, dar vai ce mi-ar fi placut sa pot face asta in copilarie!
Athmy a scris:nu se aplica la toti. pe unii care nu se auto-limiteaza, viata le mai face si daruri
E un alt mod de a zice "Imi place ceea ce am" cu varianta patologica "In lumea mea pot sa zbor", care, intr-un fel sau altul da acelasi rezultat - multumirea cu sinele.
Unii se refugiaza in religie, unii in sex si droguri, unii in parinti, unii in intelepciunea populara si basme, unii in seriale TV proaste, unii in stat multi la gramada ca sa nu stea separat... Asta ii face fericiti, sau le face viata suportabila.
Altfel spus, nu incerca sa-i darami cuiva avioanele c-or sa-ti cada tot tie in cap.
alone4ever a scris:Dap, whatever gets you high...
As putea sa te mint si sa zic ca e ca tine... dar se vor ocupa altii de problema asta
Imi mentin punctul de vedere :)
E prea scurta viata sa imi pierd timpul cu ganduri d-astea:))Prefer a doua fata a monedei.O aleg pe-aceea.Mediocritatea are efect acolo unde cei mai multi o cauta si se simt confortabil sa dea vina mereu pe viata, pentru ceea ce li se intampla.
Cred ca sunt responsabila de cum gandesc acum, asa cum voi fi si cand imi voi lua cateva palme.( Nu ca ar fi o surpriza pentru mine)
Nu-ti inchipui ca pana acum am trait intr-un balon roz si inca nu s-a spart.Am fost in lume, si am facut cunostinta cu suferinta.Si fac in fiecare clipa:)De-asta vad viata asa provocatoare si frumoasa.Pentru ca ma invata atatea lucruri...Lucruri diferite de ce inteleg unii sau altii;)
nu vreau a scris:Imi impun limite - cele de a nu leza pe cei din jurul meu.
Legat de increderea in mine, nu am crescut deloc intr-un mediu care sa favorizeze dezvoltarea ei, ba chiar si urmatorii vreo 10 ani dupa adolescenta i-am petrebut intr-un acelasi fel de mediu. Dar am recuperat. Am ajuns acolo unde consider ca e de bun simt sa fiu. In pielea mea, ma simt bine, desi am si probleme. Nu as schimba cu pielea nimanui, dar vai ce mi-ar fi placut sa pot face asta in copilarie!
Tu cum ai recuperat?Ce ai facut mai exact pentru a-ti dezvolta increderea in tine?Pentru a contrazice ceea ce ti se repeta in copilarie.
Apropo de limite. Am vazut pe la din Dragoste, baieti sa le spunem normali, care se dadeau de ceasul mortii ca nu se uita fete frumoase la ei. In acceptiunea lor, fetele frumoase erau cel putin miss Univers sau Claudia Shiffer. Asta nu mai e autolimitare, scuzati, e infumurare si vazutul lungul nasului. Pai e de asteptat sa te vaiti ca viata e nedreapta daca tu ai asteptari nedrepte. Sa vrei ce e in putinta ta, asta nu este o limitare ci un semn de realism si bun simt, poate de intelepciune si modestie.
Editat Vin 27 ian 2012 22:39