Nu exista dragoste neconditionata

Trag pana li se deschid ochii.

Abc2009ro a scris:

N-are relevanta, pentru ca nu ai cum sa dai peste persoana aceia din China.

Asa e daca gandesti asa.

La urma urmei, esti cum esti pt tine, pt ca tu traiesti cu tine 60 sec pe minut. Nu te transformi in magnet pt potentiala pereche. Esti om si ai valoare ca om. Pentru ca esti asa, o sa intalnesti si perechea. Asa e facuta lumea, nu iti fa tu prea multe griji.

Care dintre voi e capabil de dragoste neconditionata?

Cristi din prahova a scris:

Care dintre voi e capabil de dragoste neconditionata?

Eu.

Bineinteles nu tot timpul, nu in orice, si nu in masura absoluta :) Deoarece constatarile (concluzii) in ALB si NEGRU reprezinta o eroare cu subiectul asta. Subiectul trebuie analizat sub forma de nivele la nivel conceptual, si nu de extreme.

Problema este sa se inteleaga intai ce anume inseamna "dragostea neconditionata"? Apoi ramane de constatat cine in ce masura e capabil si cine nu.

In 2 cuvinte, "dragostea neconditionata" este actul de creatie, atitudinea constructiva, tendinta de perfectiune si bine pentru INTREG. - adica nu se reduce totul la a iubi neconditionat o pasarica. :) Limita impusa in acest punct, nu ramane mult timp neconditionata si nu duce prea departe. Asta nu inseamna sa nu iubim neconditionat si pasarica :)

Mai incerc o singura data sa va esplic. Nu ca nu exista "dragoste neconditionata", ci nu exista acest concept de "dragoste neconditionata" - deci discutia nu isi are sensul, si asta pentru ca e o contradictie in sine. Dragostea e "de cineva", nu de tine insuti. Si acel cineva are macar o calitate, sau macar, sa-i spunem, caracteristica. Oricand se poate argumenta ca esti cu acel om, pentru acea caracteristica. E si firesc sa fii impreuna cu cineva cu care te potrivesti, dar asta nu scade calitatea acelei relatii. Dragostea implica acea comuniune, ea nu e ceva independenta de materie. Deci expresia de dragoste neconditionata este un non-nens. Daca titlul ar fi fost iubire neconditionata, ar fi avut mai mult sens discutia. Acolo, eu as fi sustinut ca exista. Aici, nu poate sustine nimeni nimic. Nu exista conceptul...

Pt. initiatorul topicului:

P r o z a c a scris:

Astept cu interes sa ma contraziceti.

Daca tii neaparat:

Exista dragoste neconditionata, evident nu ma refer la parteneriate hominide.

Acea traire indescriptibila, de care unii nu au parte niciodata in viata, unii foarte rar si altii cand si cat numai ei stiu deoarece nu vor povesti, trairea sentimentului autoidentificarii cu divinitatea atotiubitoare.

Nu e vorba de iluzia sau realul faptului, ci, de inaltimea inegalabila a trairii, care va ramane in meoria traitorui ca cea mai mirifica clipa a vietii sale.

In rest

Dragoste neconditionata si divina ar fi atunci cand ne-am putea iubi cu totii in acelasi mod, fara diferente. Iubirea pt o singura persoana deja capata conditionare, chiar in momentul acela in care poti spune de ce iubesti acea persoana.

Si din moment ce nu cred ca exista cineva care sa iubeasca pe toata lumea in orice conditii, nu cred nici ca exista iubire neconditionata. Cu toate astea exista multe tipuri de dragoste sau iubire, unele mai frumoase ca altele si mai pregatite de sacrificiu. Pacat ca nimic nu e vesnic!

Typhon a scris:

Stupid_me, ai dreptate. Iubirea nu asculta de noi, ea e independenta de vointa noastra, deci si de a ta, asa ca spun inca o data, dragoste neconditionata nu exista. E conditionata de insusi nevoia de-a iubi. Daca tu nu ai mai simti nevoia sa iubesti, nu ai mai iubi, nu ? Asa-i ? :)

Cine pe lumea asta nu simte nevoia sa fie iubit?

In fine, asta incercam sa explic - omul, intrinsec, are nevoi.

Ceea ce ma duce la faptul ca omul, practic, nu are nevoie pentru ca vrea. Ci pentru ca este.

Nu cred prin urmare ca este corect sa atribuim noi acest termen de 'conditionat' unui motiv care pur si simplu este in noi, autentic.

P r o z a c a scris:

Astept cu interes sa ma contraziceti. Mi-ar placea sa va argumentati cat mai detaliat raspunsul.

Eu nu am sa te contrazic. Asa este, nu exista dragoste neconditionata.

Nici eu nu cred ca dragostea pentru cineva apare, exista si rezista neconditionat. Daca cealalta parsoana nu ne da atentie, nu ne place, ne evita, ne displace, ne detesta si ne da semnale clare in directia asta, dragostea (daca a aparut pana atunci) se stinge cu timpul.

Psihicul omului are un mecanism incontient de auto-apreciere sau auto-gratificare care nu-i permite sa ramana nesatisfacut sau sa ramana intr-o pozitie precara - aceea de a canaliza afectele catre cineva care nu-i vede elementele pozitive (in vreme ce psihicul uman isi centreaza lumea pozitiva pe sine). Nu poate iubi la nesfarsit persoana care nu-i da atentie. Omul va incepe sa-i vada defecte sau caracteristici comune persoanei de care s-a indragostiti, sa nu se mai gandeasca la ea asa de des si apoi o va uita din punct de vedere sentimental.

lynxul_negru a scris:

Daca cealalta parsoana nu ne da atentie, nu ne place, ne evita, ne displace, ne detesta si ne da semnale clare in directia asta, dragostea (daca a aparut pana atunci) se stinge cu timpul.

asta in cazurile fericite, eventual :))

as spune eu, pseudo-utopice.