Comportament "model" de credincios

Aseneth a scris:

Da, pana la un punct inaintate ... dar pana la dumnezeu mai sunt multe trepte, pe care nu le poti trece doar cu logica si ratiune.

Ba poti. Atunci cand ratiunea spune ca un concept este gresit iar tu il indrepti (prin credinta in noul concept corect care ajunge sa faca parte din tine), atunci baza ta conceptuala se schimba, incepi sa vezi realitatea tot mai diferita de ceea ce lumea considera "realitate" si "normalitate".

La un moment dat se deschid efectiv si noi simturi de perceptie pe care acum tocmai erorile mintii le tin blocate.

lupini a scris:

Dau eu un exemplu care mi-a venit

VEMANS a scris:

Si de fapt nu a fost de loc revelatie , a fost o simpla constatare ca propietatile fizico-chimice se repeta din 8 in 8 elemente.

Mendeleev spunea că a fost o revelaţie, după care a aranjat elementele. Dacă aşa a spus el, aşa spun şi eu, că doar nu l-oi face pe om mincinos. :)

Pippo a scris:

Pentru mine credinta inseamna indreptarea conceptelor eronate din cap in momentul in care rezulta logic, rational gresite. E nevoie de CREDINTA in noile concepte pentru a indrepta erorile conceptuale in care mintea tinde prin inertie sa judece in continuare.

Si pentru mine la fel.

Am trait multa vreme in ideea ca se pleaca de la credinta pentru a ajunge unde doresti dpdv spiritual. Am ajuns pe parcurs la concluzia ca la credintase ajunge in urma unui proces lung de analiza. Eu sunt abia la inceputul acestui proces deci de credinta adevarata nu poate fi vorba.

Un sambure al acestei credinte exista oricum, dar cum poate un sambure sa creasca in pamant prost? Mai degraba isi formeaza un invelis protector si rezista pana se drege calitatea pamantului ca sa poata creste acolo.

Solul prost este format din ideile gresite inoculate de-a lungul anilor, omul fiind constient doar de unele iar celelalte ascunzandu-se in subconstient si intervenind in viata lui intr-un mod inexplicabil pentru el. De aici si intrebarea daca eu cred si simt intr-un fel, de ce am un comportament complet opus? De ce gandesc ca un om si totusi ma comport adesea ca o jivina indolenta, fricoasa,lacoma sau turbata? Pentru ca gandurile, concluziile la care am ajuns nu au neutralizat inca gunoiul din subconstient, cel deversat de altii acolo.

VEMANS a scris:

Sa-ti spun drept aici m-ai pierdut

Incearca sa imaginezi planul superior atemporal.

Ar trebui sa citesti despre sincronicitati, in special Jung care a facut observatii interesante pe care le-am facut si eu dealtfel, deci le confirm.

Dpdv teoretic, planul spiritual este atemporal, iar efectele actiunilor planului spiritual (atemporal - in afara timpului - trecut + prezent + viitor = una in acelasi timp) in planul fizic se observa prin intermediul sincronicitatilor - evenimente sincrone impotriva probabilitatilor de a se produce in planul fizic, fara legatura cauzala in planul fizic, dar care au sens si semnificatie.

-------------------------

Nu e un subiect de tratat in doua cuvinte.

Finnian a scris:

Solul prost este format din ideile gresite inoculate de-a lungul anilor, omul fiind constient doar de unele iar celelalte ascunzandu-se in subconstient si intervenind in viata lui intr-un mod inexplicabil pentru el. De aici si intrebarea daca eu cred si simt intr-un fel, de ce am un comportament complet opus? De ce gandesc ca un om si totusi ma comport adesea ca o jivina indolenta, fricoasa,lacoma sau turbata? Pentru ca gandurile, concluziile la care a ajuns nu au neutralizat inca gunoiul din subconstient, cel deversat de altii acolo.

Exact. Asta este indreptarea spirituala despre care vorbeste Biblia si fara de care nimeni nu se poate ilumina. Asta inseamna sfintenia, indreptarea erorilor (pacatelor) pana in punctul in care ajungem sa percepem corect realitatea si sa devenim constienti de existenta planului spiritual - perceptie directa, nu cunoastere teoretica.

Pippo a scris:

Ba poti. Atunci cand ratiunea spune ca un concept este gresit iar tu il indrepti (prin credinta in noul concept corect care ajunge sa faca parte din tine), atunci baza ta conceptuala se schimba, incepi sa vezi realitatea tot mai diferita de ceea ce lumea considera "realitate" si "normalitate".

La un moment dat se deschid efectiv si noi simturi de perceptie pe care acum tocmai erorile mintii le tin blocate.

da, il indrepti prin credinta, dar tu spuneai ca nu ai credinta... daca erai ironic, imi cer scuze, nu mi-am dat seama...

Pai a explicat ce intelege prin credinta, aproape peste tot :)

tu cu cine si despre cine vorbesti?

Typhon a scris:

De ce atata lupta doar pentru o opinie? De ce aperi cu atata inversunare "dreptatea" ? Doar un om nedreptatit face asta. :)

Vad ca ti-au dat oamenii 5 voturi. E trist! Tot mai multi oameni tind sa se rupa de realitate si de adevar. De ce atata lupta?! Pentru ca am un vis: vreau sa-i fac pe oameni sa inteleaga faptul ca viata aceasta e viata adevarata si trebuie facut tot posibilul sa o salvam de la disparitie pentru ca e un miracol real care n-o sa mai fie niciodata dupa moarte... Dar stiu... voi nu iubiti viata din pacate!

Typhon a scris:

Dar tu spui ca esti fericit si nu ai nimic sa-ti dovedesti. :)

Intradevar, nu am nimic sa-mi dovedesc! Dupa cum le-am mai spus si altora: cimitirul dovedeste totul. Sa nu se inteleaga acum din asta ca totul e zadarnic, ci sa se inteleaga faptul ca nu exista viata dupa moarte.

lupini a scris:

Au mai fost personaje de-a lungul secolului 20, care au dorit să trezească lumea la realitatea obiectivă. Aceştia au trăit

Aseneth a scris:

da, il indrepti prin credinta, dar tu spuneai ca nu ai credinta... daca erai ironic, imi cer scuze, nu mi-am dat seama...