Vesnic

Majoritatea timpului insemna ca impartiti aceeasi casa si masa.

Ca doi buni colegi, care se tolereaza reciproc.

dar poate ti-a fost alaturi la greu...asta nu conteaza ?

Eu sunt de parere ca unor coincidente le acordam prea usor credit, iar alegerilor deliberate prea putin. Statornicia tinde sa plictiseasca. Cel mai mare ajutor este totusi sa te poti baza pe cineva la bine si la greu, sa fie acolo cand ai nevoie, nu sa pice din cer.

Eu am glumit, dar ceea ce-mi infatisati voi seamana cu datoria, nu cu dragostea, ori dragostea si datoria nu prea merg mana-n mana.

Cred ca dragostea nu ar trebui sa excluda datoria si loialitatea, caci in fond oricine se poate inflacara si sa spuna ca iubeste, cat timp nu trebuie sa faca nimic pentru asta. Dragostea fara datorie, e nestatornica, supusa iluziilor efemere, si mereu e amenintata de instinctele de moment. Daca nu exista si un simt al datoriei fata de tine insuti, in primul rand, si loialitate pentru sentimentele tale, nu poti spune ca esti capabil de dragoste. Parerea mea.

A nu se confunda cu datoria fata de cineva anume, datoria de-a fi loial unui om in conditiile in care aceea relatie nu exista decat in mintea ta.

Typhon a scris:

Cred ca dragostea nu ar trebui sa excluda datoria si loialitatea, caci in fond oricine se poate inflacara si sa spuna ca iubeste, cat timp nu trebuie sa faca nimic pentru asta. Dragostea fara datorie, e nestatornica, supusa iluziilor efemere, si mereu e amenintata de instinctele de moment. Daca nu exista si un simt al datoriei fata de tine insuti, in primul rand, si loialitate pentru sentimentele tale, nu poti spune ca esti capabil de dragoste. Parerea mea.

A nu se confunda cu datoria fata de cineva anume, datoria de-a fi loial unui om in conditiile in care aceea relatie nu exista decat in mintea ta.

Ce frumos ai spus-o!

Doar cine e frumos la suflet o intelege :) :huggles:

:)

Cu toata aprecierea pentru un OM care se respecta pe sine si are puterea de a fi atat de uman, de a intelege profunzimile sufletului in ciuda realitatii dure! :huggles:

De acord ca e probabil vorba despre idealizare, un lucru normal in stadiul incipient al relatiei dintre 2 persoane care nu au impartit nimicurile zilnice. Am o solutie viabila la problema asta, nu stiu daca merge pentru toata lumea dar mi se pare buna. Si anume atunci cand esti intr-o relatie careia ii esti dedicat complet(sau intr-o relatie in general,eu asa simt dar fiecare e diferit), sa privesti orice posibila interactiune sufleteasca intensa cu o persoana de sex opus ca pe una fraterna. De multe ori oamenii chiar cand sunt in relatii reusite si cunosc un om de sex opus cu care comunica foarte frumos, sunt fascinati de acea persoana si transpun acea fascinatie intr-o posibila relatie amoroasa, il vad pe acel om ca pe un potential partener pt ca nu e ruda de sange. Daca s-ar renunta la abordarea asta si cand cineva cunoaste un om de genul din start il vede ca pe un potential frate si nu ca pe un potential partener, lucrurile nu se mai confunda si nu mai apar dileme.