Paul Brahtl a scris:
Toceala (chiar la nivel inalt, cum spui tu) este atinci cand elevul iti spune "nu stiu sa rezolv problema pentru ca tip asta de probleme nu l-am mai intalnit".
Asta e o consecinta a sistemul actual de invatamant in care nu doar ca te anunta profesorul ca ora viitoare da lucrare, dar iti da si rezolvarea la oproblema similara cu ceea ce va da la lucrare.
Pe vremea cand am facut eu scoala (deja am inceput sa vorbesc ca mosnegii), aflam ca se da lucrare cand intra profesorul in clasa si spunea "scoateti o foaie de hartie".
Cat despre olimpiade, eu nu am prea vazut subiecte in domeniul asta in care doar sa aplici algoritmi de calcul.
E adevarat ce spui ca rezolvarea problemelor nemaintalnite dintr-un domeniu pune la incercare o parte a inteligentei, dar nu este suficient. Este in buna parte o toceala superioara. Memorarea si aplicarea unor formule nu inseamna mare lucru pentru inteligenta. Chiar gasirea formulelor corecte aplicabile pentru solutionarea unor probleme nu este mult deasupra unei chestiui de rutina (toceala superioara am numit-o - rutina).
Nivelul de automatizare ar fi:
1) memorarea fixa (a sirurilor de cuvinte, formule sau idei)
2) memorarea dinamica - rutina (memorarea unor algoritmi logici)
Dincolo de memorarea algoritmilor logici, inteligenta se prezinta doar prin interactiunea dintre algoritmi, puterea de creatie imaginativa a legaturilor. Dar este foarte limitata cand vorbim separat doar de matematica sau doar de fizica sau doar de literatura, in special ca fiecare dintre aceasta este impartita in mai multe compartimente cat mai izolate posibil.
Adevarata inteligenta tine de puterea de creativitate, puterea de imaginatie si puterea de ratiune. Este un complex a carui valoare nu cred ca poate fi determinata cu adevarat printr-o lucrare la un obiect. Obiectele (materiile) limiteaza creativitatea, imaginatia si ratiunea, tocmai datorita compartimentarii si izolarii.
Adica un om superperformant si creativ la un obiect, nu este neaparat un om cu adevarat inteligent.