Deoarece cuvantul "iad" nici macar nu apare prin Biblie, m-am tot gandit cum de a aparut printre invataturile de baza a crestinilor si invatatura aceasta a iadului ca loc de chin vesnic al tuturor fiintelor care au ales in mod constient sa nu-I fie ascultatoare lui Dumnezeu.
Si am ajuns la concluzia ca mintea omului este de fapt creatorul iadului. Necazul este ca nu omul necredincios, ci cel care se autointituleaza credincios in Dumnezeu a inventat aceasta invatatura a iadului asa cum o cunoastem astazi. Cum s-a ajuns la asta? Simplu! Un om oarecare, dupa auzirea Evangheliei a ajuns sa-si recunoasca starea pacatoasa in care se afla, si a decis sa porneasca pe calea ingusta. Si greu a fost drumul, mai ales ca a fost absolut necesar sa-si "taie mana cea dreapta" si "sa-si scoata ochiul", lucruri deosebit de dureroase. Insa la sfarsitul vietii, vazandu-l pe cel care si-a trait viata dupa bunul plac colcaind in pacate, nu aputut fi de acord cu ideea ca acesta pur si simplu va muri, moartea vesnica fiindu-i plata. In mintea sa neschimbata in intregime, nu era suficient...trebuia ca acel pacatos sa sufere pentru asta asa cum a suferit si el...si inca vesnic. Si astfel, oamenii credinciosi au creat iadul, aruncand astfel asupra lui Dumnezeu Cel milos si indurator, o umbra si o proasta lumina, facand astfel jocul inamicului de milenii a lui Dumnezeu:Satan Diavolul.
Viata fara suflarea datatoare de viata a lui Dumnezeu, nu este posibila. Iar Dumnezeu nu este Acela care pune intentionat suflarea Sa de viata in fiintele pacatoase pentru ca acestea sa poate fi chinuite vesnic. Viata, prin suflarea Sa, este un dar pe care-l castiga doar cei care vor birui si vor primi conform Apocalipsei acces la pomul vietii din raiul lui Dumnezeu...lucru pe care tatal nostru comun Adam nu l-a primit, ramanand muritor. 


interesanta abordare , insa iadul (Kolasij) , este dat pentru "curatirea pomului" de "crengile uscate" , ci nu de starpirea ca, citez: "nici ramura, nici radacina"!
interesanta abordare , insa iadul (Kolasij) , este dat pentru "curatirea pomului" de "crengile uscate" , ci nu de starpirea ca, citez: "nici ramura, nici radacina"!