Cum ati devenit vegetarieni?

Nu am deschis subiectul la Gastronomie pentru ca e vorba despre o alegere, nu despre retete, si baza ei e una ideologica si nu culinara. De cativa ani ma bate gandul sa devin vegetariana. Am alungat in repetate randuri acest gand deoarece as fi singura din familie, ar trebui oricum sa gatesc carne in mod regulat si m-am temut de lipsa energiei.

Dar cum gandul continua sa ma bantuie, imi inchipui ca este alegerea corecta pentru mine. Am zis corecta pentru mine pentru ca, daca reusesc, nu am sa ma apuc acum sa fac campanie impotriva consumului de carne, cum fac unele persoane. Saptamana asta e a doua oara cand ma apuca un gand puternic de a renunta definitiv la carne. Cred ca a venit in sfarsit timpul sa fac pasul cel mare.

Acum o vreme, Mita a deschis un subiect despre cruzimea chinezilor asupra cainilor si pisicilor (cel cu petitia). Chiar in noaptea aia, ca un facut, a intrat pe geam la noi in casa un caine, presupus vagabond. Ulterior s-a dovedit ca de fapt era al cuiva, dar nu mai conteaza; a stat aici cateva zile. Ma uitam la cutzu ala cata incredere avea in oameni. Pesemne asa sunt toate animalele domestice - le cresti de cand sunt mici, le hranesti zilnic si au incredere in tine, nu isi inchipuie ca intr-o zi le vei da un topor in cap.

Stiu, la tara este un mod de viata, nu au existat abatoare intotdeauna samd. Dar mie personal nu cred ca mi se potriveste acest mod de viata pentru simplul fapt ca ma atasez prea tare de orice fiinta de care am grija, chiar si temporar. Inclusiv de plante. Aveam una acum cativa ani, ale carei frunze rupte puteau fi puse in apa si dupa o vreme prindeau radacini. O singura frunza a fost aruncata pentru ca am uitat-o prea mult in apa si a inceput sa mucegaiasca. Restul le-am pus in pahare, apoi in ghivece, si am umplut o camera cu ele. Nu imi inchipui cum e sa cresti un animal de mic, sa te obisnuiesti cu prezenta lui, apoi sa il mananci la cina.

Stiu ca e un lucru ipocrit sa simti asta si totusi sa mananci in continuare carne din supermarket sau macelarii, pentru ca nu cunosti animalele respective. Carnea este privita ca un produs oarecare pentru ca e transata si ambalata frumos; uitam de unde vine. Din clipul postat de Mita am inteles de ce sunt in stare unii (care comercializeaza sau consuma) pentru o bucata de carne, indiferent de natura ei. Ma gandesc ca diferenta e doar una culturala, intre, sa zicem, un porc si un caine. Desi, drept vorbind, ambii ne-ar manca pe noi in anumite circumstante. Dar nu stiu cum sa impac ceea ce simt legat de atasamentul fata de un animal cu faptul ca mananc carne din supermarket - decat renuntand de tot la ea.

M-a oripilat intotdeauna sacrificarea animalelor mici. Nu am inteles de ce se face asta. Cand eram copil, am fost cu tata la cineva in vizita (eu am ramas in masina si din fericire nu am apucat sa vad), care tocmai taia niste purcei de lapte. Nu stiu cat aveau - o saptamana, doua, cateva zile... Lui taica-miu i s-a facut atat de scarba de ce a vazut ca nu a mai vorbit cu omul ala multa vreme, desi nici el nu e vegetarian. Oricat ti-ar place carnea, se revolta ceva in tine, instinctiv si inevitabil, la ideea ca iei animalul mititel si lipsit de aparare de la tzatza ma-sii si il injunghii, ca sa il bagi in cuptor. Vedeam anul trecut sau acum doi ani, un reportaj despre miei (din Romania, inainte de Pasti), cum se plangeau unii ciobani ca s-au nascut tarziu si nu vor fi suficient de grasi. Erau mici si se gudurau pe langa ciobani, nu le ajungeau nici la genunchi, si astia deja se gandeau cum sa ii ingrase mai repede ca sa ii taie. Dar in definitiv, cu ce sunt eu diferita de ei pentru ca mananc animale ajunse la maturitate, daca simt treaba asta.

Nu vreau sa imi influentez copiii cu nimic, fiecare hotaraste cand are discernamant. Sunt constienta ca lipsa consumului de carne aduce anumite deficiente in organism si trebuie asumata in cunostinta de cauza.

Nu stiu daca mai exista un topic identic (sigur exista unele asemanatoare dar probabil la Gastronomie si axate pe alte lucruri). M-ar interesa sa stiu de ce ati devenit vegetarieni (cei care sunt) si eventual ce dificultati ati intampinat de atunci.

Multumesc anticipat.

Sunt vegetarian de mai mult de 20 de ani si motivul principal ce a stat la baza deciziei mele, a fost legat de (ne)sacrificarea animalelor pentru hrana. Deci nu sunt vegan, consum orice, chiar si hrana de provenienta animala, dar care nu implica omorarea unui animal. Consum lapte, chiar si oua (putine, aici e granita trasata de mine), icre, deja e cu "nu".

Cand eram mic ma ingrozea gandul ca voi creste si va trebui sa omor animale ca sa ma pot hrani pe mine, si pe familia mea. Am avut destul de multe ocazii sa vad animale sacrificate. Ma bucur ca am descoperit ca exista alternative.

Recunosc, exista locuri sau vremuri, unde nu se poate altfel, vremuri de razboi, sau pentru cei ce treiesc in apropierea polului nord, ca sa dau ceva exemple. Dar pentru noi, cei ce traim in asa zisa lume civilizata, se poate face asta fara niciun efort. Personal, consider ca e OK sa consumi carne de animal, daca esti capabil sa omori cu mana ta acel animal si sa il si procesezi ulterior. Nu trebuie neaparat sa o si faci de fiecare data, dar sa dovedesti macar din cand in cand ca esti capabil sa o faci. Inca mai exista multi oameni care cred ca puii sunt o specie de animal, sau ca_carnea e un simplu produs industrial. Cred ca acei oameni ar merita sansa sa viziteze un abator, macar o data in viata lor.

Asta e filosofia mea de viata, nu judec pe nimeni. E parerea mea.

Eu de la 12 ani sunt vegetariana. Cum s-a intamplat? Parintii mei nu mai mancau de vreun an-doi-trei .. nu mai stiu exact. Multi ar zice ca ei m-au influentat si de aia am renuntat. Ei nu m-au obligat la nimic, nu mi-au impuiat capul cu absolut NIMIC, doar mai auzeau discutiile dintre parintii mei si-l mai ascultam pe tata cand citea despre acest subiect din diferite carti. Ei m-au ajutat sa ma decid asupra acestui pas, dar nu m-au influentat. De exemplu fratele meu cu 3 ani mai mare el nu a renuntat la carne, de el nu s-a prins cele ce citea tata. Ba chiar acum mananca carne mai mult decat niciodata.

Si acum ma gandesc cum un copil de 12 ani a luat o decizie atat de mare si a si reusit. Nu mi-a fost greu, desi eram o mare carnivora, cea mai mare din familie Pur sis implu, dupa ce am analizat mai multe informatii, am zis ca nu se potriveste carnea pentru mine, ca eu imi doresc o viata mai sanatoasa si abia apoi, in ultimul rand, ca nu pot omori animale ca sa ma hranesc eu. Si eram copil in crestere Fin si nu am avut nici un fel de deficiente. Sa stii ca nu e adevarat ca nu vei avea energie ( ba din contra ) sau ca nu vei avea fiert.. E drept ca mancatul de carne iti aduce un aport mai mare de fier si mai rapid asimilabil, dar asta nu inseamna ca daca mananci carne nu poti fi anemic. In rest ve vedea multe beneficii in timp.

BAFTA! Daca asa simti mergi mai departe, vointa si perseverenta. Important e sa stii de ce faci acest lucru si-ti va fi mai usor.

Multumesc pentru raspunsuri.

Stiu ca pentru anumite deficiente se pot lua si suplimente alimentare. De exemplu mie mi-au prescris fier in ultimele luni de sarcina pentru ca imi era rau si nu puteam manca mai nimic, am avut niste rezultate la analize de s-au speriat astia. Mi-au dat un supliment numit Ferplex si a fost in regula dupa, mi-a revenit energia.

de curiozitate Blue, de ce te-ai reapucat iarasi?

Sunt vegetarian de 9 ani.De cand m-am lasat si de alcohol si de fumat si drugs.Dar nu ma-m lasat de sex :)

Am decis abrupt si pe nepusa masa dupa ani si ani de carnaraie in prostie.Am realizat ca si animalele au suflet si ca suntem cu totii rude si pt. ca sunt mult influentat si cred in filosofia si spiritualitatea Indian Americana,consider animalele ca fratii si surorile mele si in consecinta ar fi lipsit de orice etica morala etc sa le..mananc!

Traim intr-o lume si secol in care nu este necesara hrana cu carne in mod neaparat.Intr-o vreme mai veche intr-adevar era necesar si conditiile de asa natura.Azi insa nu-i vad sensul.Desigur ca nu fac propaganda impotriva carnivorilor.Fiecare manaca ce vrea si ii place .Dupa mine poti manca si cacat daca vrei.E treaba ta.Animalele insa sunt maltratate in ziua de azi si daca ai vedea cum se...cresc puii la ..ferme la minut indopati cu steroizi si tinuti in custi unde NU pot nici sa stea in picioare ,ca sa nu alerge si deci sa aiba un..piept mare si carnos...oare?nu ai mai manca deloc.Cu vacile si porcii la fel.Odata eram in Buc la un magazin alimentar si era o sectie de carne si acolo in vitrina pusesera un cap de porc si carnatarie ca o beteala de pom de Craciun si crede-ma ca mi s-a facut rau si m-a luat ameteala!

Nu mai pot sa suport sa vad asa ceva sau sa mananc orice byproducts din carne deci nu ma ating nici de salamuri etc dar nu-s total vegetarian ci mananc si oua sau branzeturi.Multa salata verde si fructe si orez si linte si exista destule feluri de a manca fara sa fie necesara carnea.

mai pe urma am intrat in PETA(People for Ethical Treatment of Animals)si dus lupta pt. drepturile animalelor,nu neaparat cele domestice,dar si salbatice si de orice specii,desigur si a celor de casa ,pisici,catei pasari etc etc.Toate sunt rudele mele si nu pot sta sa le vad suferind .dar asa vad eu lucrurile.Altul vede altfel.Personal,ma simt mult mai bine si fericit in suflet.Pe de alta parte sunt si pt. respectul fata de natura si drepturile ei si deci include toate fiintele din toata creatia.Daca ai sa stii sa vorbesti cu un copac sau o pasare ori animal ai sa iti dai seama ca iti vor raspunde.Limbajul lor pare strain tie ca om dar si intre oameni exista limbaje diferite si daca inveti limba respectiva,te poti intelege.La fel e si cu natura toata.Are fiecare limba lui/ei chiar si cei care ..nu vorbesc.

Mitakuye Oyasin- in limba Lakota Sioux=We are all related

BlueSugar a scris:

La sfatul medicului,Samsara.Nu ma mai puteam tine pe picoare,am avut atunci o anemie severa si nu reuseau sa mi-o trateze cu nimic.

Eu evit pe cat posibil sa mananc,nici gustul nu-mi place si numai ideea ma ingrozeste.

Manac numai si numai in ocaziile cand simt ca nu ma mai tin picioarele,in rest iau suplimente de fier.Dupa ce imi revin de tot,nu o sa mai mananc niciodata,cu toate ca observ acum ca ma ajuta putina carne in alimentatie.Pot sa simt diferenta.

sanatate, sa-ti revii repede ... daca simti ca organismul iti cere acest tratament si ii face bine mergi pe el si apoi cand iti revii o sa renunti iarasi

Multumesc foarte mult pentru raspunsuri.

Mi-am dat seama ca in ultima vreme am avut mai multe conflicte interioare decat e normal sau sanatos. E posibil sa fie ceva hormonal. Inainte sa schimb orice cu privire la viata mea, trebuie sa ma calmez. Nu m-am informat nici pe departe suficient despre aceasta schimbare si efectele ei incat sa iau o hotarare ca asta deocamdata.

Nu stiu daca sa cer inchiderea topicului sau poate prezenta vreun interes pentru altcineva pe viitor.

Oricum nu recomand shimbari bruste si drastice de regim sau dieta. O trecere e bine sa se faca treptat, fiind atent la raspunsurile organismului.

Finnian, eu sunt lacto-vegetariana din 2 motive: primul e ca inca de mica, din cauza problemelor de sanatate, mi s-a interzis categoric de catre medici sa mai consum carne de porc, miel, vita, iepure, etc si al doilea motiv este ca nu-mi place carnea.Cand nu sunt acasa sau in apropiere de un restaurant, imi iau dulciuri ca sa-mi potolesc foamea.Si sa stii ca ma impac destul de bine de atatia ani cu lipsa carnii, ba chiar sunt mult mai energica si am si putere mai mare in organism pentru diferite activitati.Plus ca ador pestele si salatele.Dar cum spune BlueSugar, poate ce-mi face mie bine, iti face tie rau si/sau invers.Bafta.