My story..

Buna..nu stiu daca m-am incadrat unde trebuie cu povestirea mea..presupun ca moderatorii imi vor zice daca trebuie pusa in alta parte.

Am nevoie sa ma descarc cuiva si de-asta am ales virtualul. Acum o saptamana am facut un test de sarcina ,care a iesit pozitiv. Din pacate am 19 ani si nu sunt pregatita sa devin mama. Abia am dat bac-ul pe care apropo l-am luat dar stau pe tusa un an acasa fiindca nu am intrat la ce facultate mi-am propus sa dau. Lucru care i-a suparat foarte tare pe ai mei bineinteles.

M-am despartit de tatal copilului,ex-ul adica acum o luna nu stiam ca sunt gravida evident . Nu vreau sa ii zic,defapt nu am de ce sa ii zic asa ceva, el este diferit de mine,nu isi asuma niciodata responsabilitati,este un baiat de bani gata care nu stie sa aprecieze nimic stie doar sa se distreze si sa se ocupe cu smecherii. M-am protejat intotdeauna si in ultima perioada facusem niste calcule ca nu am cum sa raman gravida si din delasare am zis hai fara protectie ca e imposibil,si am ramas gravida imediat.Nu imi doresc acest copil, sunt hotarata sa fac avort. Stiu ca o sa ma criticati cei care sunteti mai mari de varsta poate chiar si cei de varsta mea si chiar mai mici. Stiu ca o sa-mi ziceti probabil ca sunt atatea femei care se chinuie sa aiba un bebelus si fix celor care nu-si doresc le da Dumnezeu...sunt hotarata asupra a ceea ce am zis mai sus doar ca simt nevoia sa vbesc cu cineva pe tema asta...si sper sa gasesc in voi un prieten de care am nevoie. Nu am o relatie asa apropiata cu mama din pacate,si tata nu este acasa mai niciodata el este navigator si il vad doar 3-4 luni pe an deci nici cu el relatia nu este minunata. Mai stie doar o prietena care imi este ca o sora.

Mi s-a recomandat sa ma duc sa fac un eco, si cred ca o sa ma duc la o clinica de pe-aici sa-mi fac un eco desi mi-e teama sa aud inimioara batand..fiindca stiu ca o sa mi se faca mila doar ca nu am cum sa dau inapoi. Un copil mi-ar ocupa toata viata nu as mai avea timp de nimic si nu sunt pregatita pentru asa ceva. Sper sa nu va deranjeze ca am scris si eu dar simteam nevoia sa ma destainui.

faci avort fara sa stie mama ta?

Al Micu a scris:

faci avort fara sa stie mama ta?

Da

Eu nu te voi critica. Este dreptul tau sa alegi cand vei deveni mama, inclusiv in aceasta situatie, daca n-a trecut foarte mult timp de la conceptie. Vrei sa ai un control asupra vietii tale, este normal. Este si legal (pana in trei luni parca). Gandeste lucid ce poti si ce nu poti face, ce vrei, vorbeste cu prietena ta, cu mama ta etc si ia o hotararea intr-un interval de o saptamana. Nu mai despica firul in patru fiindca risti un dezechilibru major.

Am intalnit femei care au facut asa (au facut un avort) si au evitat intrarea intr-o spirala coboratoare - copil, mama singura, serviciu, greutati, nu au mai gasit alt barbat , dificultati din care nu si-au mai revenit. Desigur ca episodul unui avort este traumatic, cel putin din punct de vedere emotional, dar multe femei au trecut cu bine peste asa ceva si apoi si-au intemeiat familii, au adus pe lume vieti - copii si nepoti - si totul a fost in regula. De asemenea au fost si cazuri in care femeile au pastrat copilul, au devenit single mothers si uneori s-a intamplat sa-si revina, sa ajunga la o viata normala (chiar daca plina de greutati mai mic sau mai mari). Nici o reteta nu este infailibila.

Sigur ca, pe langa socul emotional pe care-l vei avea, mai exista si niste implicatii morale care nu sunt usor de explorat sau de acceptat. Sunt destui oameni care vad in implicatia morala a optiunii sarcina/avort ceva mai important, oameni care te vor dezaproba. In felul lor au dreptate, pentru ca ei imbina optiunile, valorile si prioritatile un pic altfel. Dar din felul in care inteleg ca gandesti tu, optiunea ta pare sa-ti ofere avantajul de a-ti pastra viata in mainile proprii.

lynxul_negru a scris:

Eu nu te voi critica. Este dreptul tau sa alegi cand vei deveni mama, inclusiv in aceasta situatie, daca n-a trecut foarte mult timp de la conceptie. Vrei sa ai un control asupra vietii tale, este normal. Este si legal (pana in trei luni parca). Gandeste lucid ce poti si ce nu poti face, ce vrei, vorbeste cu prietena ta, cu mama ta etc si ia o hotararea intr-un interval de o saptamana. Nu mai despica firul in patru fiindca risti un dezechilibru major.

Am intalnit femei care au facut asa (au facut un avort) si au evitat intrarea intr-o spirala coboratoare - copil, mama singura, serviciu, greutati, nu au mai gasit alt barbat , dificultati din care nu si-au mai revenit. Desigur ca episodul unui avort este traumatic, cel putin din punct de vedere emotional, dar multe femei au trecut cu bine peste asa ceva si apoi si-au intemeiat familii, au adus pe lume vieti - copii si nepoti - si totul a fost in regula. De asemenea au fost si cazuri in care femeile au pastrat copilul, au devenit single mothers si uneori s-a intamplat sa-si revina, sa ajunga la o viata normala (chiar daca plina de greutati mai mic sau mai mari). Nici o reteta nu este infailibila.

Sigur ca, pe langa socul emotional pe care-l vei avea, mai exista si niste implicatii morale care nu sunt usor de explorat sau de acceptat. Sunt destui oameni care vad in implicatia morala a optiunii sarcina/avort ceva mai important, oameni care te vor dezaproba. In felul lor au dreptate, pentru ca ei imbina optiunile, valorile si prioritatile un pic altfel. Dar din felul in care inteleg ca gandesti tu, optiunea ta pare sa-ti ofere avantajul de a-ti pastra viata in mainile proprii.

Mersi frumos de raspuns,mamei nu am sa ii zic,nu avem o relatie asa apropiata si s-ar supara foarte tare,nu cred ca m-ar ierta vreodata. Sunt sigura ca am sa fiu trista dupa ce voi face avort,deja sunt, plang mai mereu si ma gandesc doar la asta. Am noroc cu prietenele mele cu care-mi pierd timpul si ma iau cu una cu alta si reusesc sa uit cateva ore.

Nu locuiesti cu mama ta?

vasilica333 a scris:

Nu locuiesti cu mama ta?

Ba da :)

Alessandra_Maria a scris:

el este diferit de mine,nu isi asuma niciodata responsabilitati,

eu zic ca nu este (diferit).

inainte sa iei decizia finala imi permit sa iti zic ca exista o posibilitate sa nu mai poti avea niciodata copii; nici cand iti vei dori extraordinar de mult.

Fluturel a scris:

eu zic ca nu este (diferit).

inainte sa iei decizia finala imi permit sa iti zic ca exista o posibilitate sa nu mai poti avea niciodata copii; nici cand iti vei dori extraordinar de mult.

Nu vreau sa ma gandesc la asta..stiu, dar nu iau in calcul si asta. Nu se poate asa. Eu stiu mentalitatea,probabil unii din voi ma considera o panarama fiindca mi s-a intamplat asta, dar nu am fost cu mai multi baieti,am fost doar cu prietenul meu si mi s-a intamplat din pacate necazul asta.

Nu stiu cat o sa mai ascund asta ,daca luni merg la un control as vrea sa ma si programez fiindca simptomele de sarcina sunt destul de vizibile

Alessandra_Maria a scris:

Ba da :)

Asta pe care ai postat-o aici este poza ta?

Daca da, atunci mai gandeste-te daca vrei sa-ti expui chipul real pe un forum cu necunoscuti, din care nu toti iti vor impartasi ideile si vor fi draguti cu tine. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca mai apare cineva langa tine (despre care nu stim daca si-a dat acordul sa fie expus). Cred ca o minima prevedere ar fi sa folosesti o alta imagine.