Desi s-au spus cam majoritatea ideilor importante, vin si eu ca musca in lapte sa mai repet, poate, ceea ce s-a spus.
Eu sunt de parere ca toti oamenii, buni, rai, prosti, destepti, sunt in primul si in primul rand oameni. Catalogarile ne apartin noua, si sunt proiectii pe care le facem asupra lor. De cele mai multe ori punem etichete cu lucrurile pe care nu le acceptam la noi, oamenilor care nu ne plac din varii motive.
In primul si in primul rand, toti suntem oameni, toti trecem prin aceleasi problemele, experiente de viata, si fiecare se descurca in functie de ce are acumulat pana in momentul respectiv. Unii se pierd cumva, de la starea lor normala de echilibru, si ajung sa adopte o atitudine gresita despre toate cele din jur. Acestia isi pierd simtul nevoilor, simtul realitatii, se instaureaza deci, Sinele Fals.
Acest Sine Fals e ceva cu care tu te identifici, lucru cu atat mai rau, pentru ca nu esti tu, e doar o plasmuire pe care tu ai proiectat-o asupra ta, plasmuire pentru ca ea apare atunci atitudinea ta despre viata e gresita si deci viziunea pe care ti-o formezi despre tine, trecand prin niste experiente interpretate gresit, nu poate fi decat gresita. Si aceasta viziune gresita iti dezvolta tie Sinele Fals.
Cum omul se identifica cu el, e si normal sa-l apere, e impulsul de autoconservare. Problema e ca acest Sine Fals, tocmai pentru ca este fals si intemeiat in urma unor evenimente pe care nu le-ai putut depasi, el nu se potriveste cu realitatea obiectiva, sau cu cea lautrica tie, realitatea inconstientului tau. Acolo unde tu ai dorinte, impulsuri, nevoi pe care din afara tu nu ti le intelegi. Nu stii de ce esti asa. De ce nu stii ? Tocmai pentru ca ti-ai creat o identitate falsa, care nu se accepta pe sine, care deformeaza realitatea cum poate, pentru a se proteja. Si tocmai pentru ca realitatea ti-o frange (pentru ca pur si simplu nu se potriveste in peisaj), tu vei simti nevoia si mai mare sa ti-o aperi. Pentru ca tu simti ca ai fi atacat, cand de fapt, doar iluzia pe care o ai despre tine e atacata.
Parerile sunt pareri, si nimeni nu ar trebui sa se identifice cu ele. Omul creeaza pareri, idei, si nu invers. Oamenii astia se simt atacati, tocmai pentru ca parerea pe care o au despre lume e falsa, dar e a lor, si tocmai de-asta o apara, chiar daca sunt nevoiti sa desconsidere pe cei din jurul lor.
Se creeaza asadar, o nevroza, o stare in care tu lupti impotriva sinelui tau autentic, pentru ca te identifici cu cel fals. Practic ajungi sa nu te mai cunosti. Orgoliul e mare de cele mai multe ori in aceste cazuri. Omul ala traieste in frustrare, si deci, nu poate raspandi decat emotii negative in jurul lui. Asta pentru ca ceea ce porti in tine, e si ceea ce oferi in afara. Important e sa nu te simti atacata de ei, sunt oameni ca si tine, atat ca au luptele lor de purtat. Ei nu lupta cu tine, ei lupta cu credintele lor reale, pentru a le proteja pe cele false, cu care s-au obisnuit asa de bine. Teama de necunoscut te impiedica sa renunti la ele, pentru ca in ele te-ai format.
Ori de cate ori esti in situatia de-a fi atacata, pur si simplu gandeste-te la cat de fericita esti tu ca stii chestiile astea despre ei :)
