Fiero a scris:Mie mi se pare distractiv ca celor mai multi oameni li se pare de neconceput ca pot exista semeni de-ai lor care pot fi abstinenti fara nicio problema, nici macar nu se abtin, pt. ca isi pot extrage placerea din multe alte lucruri. De fapt, ce urmaresc oamenii prin sex? Sa simta placerea, sa se simta bine. Daca au gasit alte modalitati prin care isi pot procura placerea, nu vad ce atata mirare. E absolut irelevant sa se aduca in discutie abstinenta lui Iisus pt. a deduce daca este sau nu este fiul lui Dumnezeu. 
Nu-i niciun secret că abstinenţa sexuală se practică încă şi s-a practicat din motive morale, medicale, filosofice, mistico-religioase sau de altă natură. O întâlnim ca practică în Creştinism, Gnosticism, Hinduism, Budism etc., ca mijloc de realizare spirituală (fie că alţii o numesc unificare sau comuniune cu divinitatea sau îndumnezeire). Tehnic vorbind, cel mai simplu este descrisă în cultura orientală, ca fiind modul prin care energiile psihice şi fizice se canalizează în direcţia desăvârşirii spirituale.
D'aia am şi spus că nu putem găsi absolut niciun motiv plauzibil pentru care s-ar fi abţinut de la sex. Tocmai pentru că abstinenţa lui Iisus ar fi irelevantă în contextul divinităţii sale. Pentru milioanele de oameni, să zicem, care se străduiesc să se contopească cu divinul, un asemenea demers ar fi justificat. însă pentru Iisus, care e deja divin, faptul că a practicat sau nu abstinenţa sexuală mai puţin contează. De altfel, din Evangheliile canonice oricât s-ar strădui unii sau alţii nu se pot trage concluzii certe în legătură cu faptul că Iisus ar fi practicat sau nu abstinenţa sexuală.
Totuşi, pentru teologi (şi mai ales pentru unii credincioşi dogmatici), asta e o chestiune delicată, în primul rând datorită implicaţiilor care decurg de aici. Presupunând că Iisus a întreţinut şi el,acolo, relaţii sexuale şi că ar fi avut copii, ce natură ar fi avut copiii săi? Un sfert divină şi trei sferturi omenească? Dar nepoţii?